PSD, la vânătoare de magistraţi

Proiectele pentru modificarea legilor justiţiei, depuse marţi la Parlament, sugerează că PSD a făcut jumătate de pas în spate. Mai exact, preşedintele a fost păstrat în procedura de numire a procurorilor şefi, Inspecţia Judiciară nu va trece în subordinea politică a Ministerului Justiţiei, dispare limitarea de vârstă pentru accederea în magistratură. În plus, separat, s-a anunţat un prag “modic” la abuzul în serviciu, undeva la 19.000 de lei. “Modic” pentru baronii PSD. Dacă ne gândim că în majoritatea cazurilor abuzul în serviciu ascunde o infracţiune de mită sau trafic de influenţă, la un comision, să zicem, în jurul a 20 la sută, practic şpaga de până la 4.000 lei va fi legalizată. “Modic” pentru liderii politici, “decent” pentru primarii din rural sau şefii mărunţi de instituţii deconcentrate. Or, tocmai aceştia duc greul campaniilor electorale.

Alte prevederi din proiectele de modificare rămân la fel de grave. Inspecţia Judiciară devine instituţie “autonomă”, subordonată unui consiliu de integritate al judecătorilor şi procurorilor. Mă rog, aşa a sunat explicaţia standard. Rugat să vină cu detalii, Florin Iordache (“altă întrebare”) a admis că nu e clar cine va face parte din acest consiliu şi a enumerat pe larg mai multe entităţi: CSM, Parchet General, Înalta Curte, societatea civilă, asociaţii ale magistraţilor. În fapt, pericolul este evident. Dacă membrii comisiei vor trece printr-un filtru politic (ministerul Justiţiei/ Parlament), adio Inspecţie Judiciară.

Apoi, se va înfiinţa Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, în cadrul Parchetului instanţei supreme. Practic, DNA este scos din schema anchetării magistraţilor, iar cine va conduce Parchetul General va avea o pârghie în plus de presiune asupra judecătorilor şi procurorilor. Presiune dublată de o altă prevedere, răspunderea pecuniară a magistraţilor, care va strânge şi mai mult în menghină independenţa corpului judiciar.

Spuneam mai sus că preşedintele a fost păstrat în procedura de numire a şefilor de parchete, dar, în noul proiect, este eliminat din procedura de revocare. Astfel, revocarea şefilor PÎCCJ, DNA şi DIICOT se va face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea Ministrului Justiţiei. Aici se impune o paranteză. În urma controlului realizat în ultimele luni de Inspecţia Judiciară, CSM a constatat marţi că activitatea Codruţei Kovesi la şefia DNA a fost “eficientă”. Cu unele obiecţiuni. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a intervenit imediat şi a declarat că decizia privind o eventuală propunere de revocare îi aparţine. Acum, imaginaţi-vă că amendamentul PSD, enunţat de mai sus, ar fi în vigoare. Toader ar propune revocarea Codruţei Kovesi nu preşedintelui – unde nu ar avea nicio şansă -, ci CSM, unde raportul de forţe este fragil. Practic, şefa DNA ar putea fi înlocuită dacă un singur membru favorabil ei din CSM ar sta la pat, cu gripă, în ziua votului.

Scriam la începutul anului , după ce Avocatul Poporului a atacat la CCR articolul care interzice condamnaţilor penal să facă parte din Guvern, că PSD testa atunci flexibilitatea magistraţilor constituţionali la influenţa politică. Din păcate, aveam dreptate. Senzaţia e că acum PSD adoptă aceeaşi strategie la CSM. După votul strâns din CSM (10 la 8) la avizul negativ pe prima formă de modificare a legilor justiţiei, PSD a înţeles că mai bine speculează în “subteran” breşa din rândul magistraţilor, decât să atace frontal Justiţia. Aşa că, pe de o parte, lărgesc sfera de competenţă a CSM, pentru ca apoi, prin negocieri om cu om, să obţină un control – fie şi fragil – asupra Consiliului.