Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

REPORTAJ din satul bombardat de grindină: Sute de ieşeni văd cerul prin acoperiş IMAGINI

GALERIE
grindina luceni iasi (20)grindina luceni iasi (5)grindina luceni iasi (4)grindina luceni iasi (1)grindina luceni iasi (17)grindina luceni iasi (14)grindina luceni iasi (29)grindina luceni iasi (40)grindina luceni iasi (47)grindina luceni iasi Constantin Acasandrei(2)grindina luceni iasi Elena Golaescu(30)grindina luceni iasi Liviu Chimu(44)grindina luceni iasi mihalache Maria(7)grindina luceni iasi (19)grindina luceni iasi (18)
  • grindina luceni iasi (20)
  • grindina luceni iasi (5)
  • grindina luceni iasi (4)
  • grindina luceni iasi (1)
  • grindina luceni iasi (17)
  • grindina luceni iasi (14)
  • grindina luceni iasi (29)
  • grindina luceni iasi (40)
  • grindina luceni iasi (47)
  • grindina luceni iasi Constantin Acasandrei(2)
  • grindina luceni iasi Elena Golaescu(30)
  • grindina luceni iasi Liviu Chimu(44)
  • grindina luceni iasi mihalache Maria(7)
  • grindina luceni iasi (19)
  • grindina luceni iasi (18)
- +

În comuna Victoria au fost bucăţi de grindină cât un borcan care depăşeau 1 kg. „Vecina noastră a cântărit o bucată de gheaţă, avea 1,2 kg”, spune Liviu Chimu care are jumătate de casă fără acoperiş. Din sute de familii afectate, doar una are asigurare facultativă. „Noi am împărţit peste 1.000 de metri liniari de folie, dar asta nu e o soluţie de durată. Bătrânii din sat care au peste 75 de ani spun că nu a mai fost aşa grindină”, ne-a declarat Daniel Creţu, primarul comunei Victoria care face liste pentru a cere ajutor de la Guvern.

Ploaia cu grindină de sâmbătă a distrus peste 200 de case în satele Luceni şi Icuşeni din comuna Victoria. După o noapte de nesomn, zeci de săteni au rămas cu acoperişul distrus în întregime, iar peste o sută au acoperişurile găurite ca după un bombardament. Casele cele mai avariate au primit de la primărie folie pentru ca oamenii să-şi poată acoperi podurile şi să se ferească de ploile care vin. Dintre toţi localinicii din cele două sate, un singur sătean are asigurare facultativă care îi despăgubeşte în întregime daunele. Restul aşteaptă ajutor de la Guvern, deoarece nu au bani pentru un alt acoperiş. Unii sunt atât de disperaţi că izbucnesc imediat în plâns când îi întrebi ceva.

„Grindina a omorât nişte oi”

„Noi am luat în evidenţă peste 200 de case, soluţiile cele mai rapide sunt înfolierea acoperişurilor până vedem dacă Guvernul alocă bani pentru fiecare gospodărie. Noi am făcut nişte demersuri şi la câţiva prieteni care ne pot ajuta prin sponsorizare, cu tablă. Sunt oameni săraci care nu au nici un venit şi nu au bani să-şi facă acum un alt acoperiş, noi am împărţit peste 1.000 de metri liniari de folie, dar asta nu e o soluţie de durată. Eu de când mă ştiu nu am prins aşa ceva, şi bătrânii din sat care au peste 75 de ani spun că nu a mai fost aşa grindină. O singură familie are asigurare facultativă, mai sunt câteva cu asigurare normală, dar care nu le asigură decât daune din alunecările de teren, cutremure şi inundaţii. Am o echipă care completează tabelul punctual, cu CNP-uri şi cu ce are fiecare avariat, ca să trimitem la Guvern”, a declarat Daniel Creţu, primarul comunei Victoria. Ne oprim în Luceni, unde sunt cele mai avariate case. Pe badea Constantin îl găsim prin curte. Se opreşte la poartă, sprijinit în coate şi ne povesteşte despre „oroarea care i-a băgat pe toţi în boale”. Mărimea bucăţilor de gheaţă, arătată cu mâinile, pare din poveşti. Bătrânul ne asigură că e realitate.

Gheaţa era cât doi pumni, mi-a căzut o bucată şi pe umăr, m-am ferit şi am fugit în casă. Ca să înţelegeţi mai bine, grindina era cât două ouă de gâscă la un loc, ploua cu bolovani! Acoperişul acesta are 10 ani, o să-l mai căptuşesc cu internită (plăci de azbociment – n.r.) pe unde e găurit”, spune Constantin Acasandrei,(foto) în vârstă de 62 de ani. Îmi arată umărul vânăt. Se întreabă retoric ce-ar fi păţit oare dacă îi cădea în cap! Nu departe de el, Maria Mihalache, în vârstă de 57 de ani, povesteşte că a tras o spaimă soră cu moartea. „N-am ieşit din casă că eram cu nepoţelul meu, care s-a speriat şi a plâns continuu. Dacă mă prindea pe câmp, cred că mă omora. A omorât nişte oi la o vecină... Mie mi-a făcut bucăţele internita de pe casă, când am văzut că a căzut primul bulgăre am băgat puii de curcă la dos şi am intrat în casă. De când mă ştiu, aşa ceva n-a mai fost, nici bătrânii satului n-au prins”, spune femeia. De jur împrejur, oriunde te-ai uita, vezi doar acoperişuri înfoliate ori ciuruite. La fel şi solarele din grădini, şurile şi fânarele. 

„Dacă Dumnezeu a vrut să ne pedepsească aşa...”

Prin tabla pusă recent pe una din case, grindina a trecut ca prin brânză. Pe drum întâlnim doar maşini cu geamurile sparte ori crăpate. Unii dintre săteni au însă casele distruse de ploaie şi pe interior. „Acoperişul meu are 110 mp şi e distrus în totalitate, ţiglele sunt bucăţi”, spune Ioan Lazăr,(foto) în vârstă de 68 de ani. Ne arată bucăţile aruncate în faţa casei, sparte în bucăţi şi bucăţele. Pe casă n-a mai rămas niciuna, iar de înfoliat încă nu a început. „Las să se usuce întâi, apoi pun folia dată de la Primărie. În casă mi-a căzut tavanul, toată noaptea a plouat,  curgea apa pe pereţi, n-am mai dormit sâmbătă noapte. Sunt singur, nu am salariu, nu am pensie, nu ştiu cu ce îmi voi face alt acoperiş. Am crezut că se dărâmă casa pe mine!”, mărturiseşte acesta arătând tavanul din camera unde doarme. Bucăţi de lut s-au desprins şi stau să cadă. Dincolo de leaţuri e cerul. Nu doar în casa lui moş Ioan a plouat, şi tanti Elena are pereţii infiltraţi.

„Copiii nu mă lasă să dorm în casă, mi-e frică şi mie să nu se dărâme. Dormim în casa lor, că ei stau alături. Mi-au distrus acoperişul şi mie, şi lor. În grădină mi-a fărmat tot, păpuşoi, fasole, nu mai am nimic. Dacă Dumnezeu a vrut să ne pedepsească aşa...”, spune femeia mai, mai să plângă. Dar se abţine. „M-am săturat şi de plâns! Au venit de la primărie dar cine ştie ce o să ne dea! Dacă plouă iar, n-am un loc unde să pun un sac cu făină, peste tot e spart acoperişul, şi la magazie. M-am săturat şi de spălat, că spăl la mână. Am muncit mult la viaţa mea, am 10 copii”, spune Elena Golăescu, în vârstă de 61 de ani. Ba şi 12 nepoţi şi 2 strănepoţi. Sârmele de rufe stau pline, ca pe vremea când avea copiii mici. 

Maşina lui Ioan arată ca de pe front

Atunci când doarme, Liviu şi soţia sa pot privi cerul prin folia de celofan care le stă deasupra patului. Jumătate de casă este fără acoperiş, toate plăcile de azbociment s-au făcut ţăndări. Jumătatea cealaltă este găurită toată. „Cine are cu ce-şi repara, îşi repară, cine nu, stă aşa. Mie mi-ar trebui 30-40 de foi de tablă, să-mi văd acoperişul că de restul mă ocup eu. În camera asta dorm eu cu soţia, în cealaltă dorm fetele, că am trei fete. Aici am avut tavan fals, dar s-a muiat de la apă şi l-am scos”, spune Liviu Chimu, în vârstă de 44 de ani, arătându-mi cele două încăperi. Pereţii sunt încă uzi, după ploaia de sâmbătă, se usucă greu iar mirosul de umezeală îţi pătrunde greoi în nări. Nici el şi nici soţia nu lucrează nicăieri, trăiesc din munca câmpului şi din creşterea animalelor. Mărturiseşte că nu plânge după culturile din grădină, dacă e sănătos, munceşte, face bani şi cumpără cartofi, fasole şi ceapă de la piaţă, se aprovizionează pe iarnă. Pe el  acoperişul îl doare. „Vecina noastră a cântărit o bucată de gheaţă, avea 1,2 kg. Să vă arăt şi internita de pe bucătăria de vară, nici dacă mă apucam eu să dau cu ciocanul nu reuşeam să sfărâm în halul ăsta!”, spune bărbatul ducându-mă în spatele bucătăriei, ca să avem o privelişte de ansamblu. În timpul vizitei noastre, ia un borcan de pe masă şi îmi arată cât erau bucăţile de gheaţă. Mă asigură că unele erau şi mai mari. 

„Nu am cu cine mă certa”

Pe drumul de întoarcere găsim o maşină parcată în faţa unei porţi. Caroseria este denivelată în totalitate, parbrizul din spate lipseşte cu desăvârşire, iar cel din faţă are trei lovituri zdravene ca de ciocan. „Nu eram acasă când a căzut grindina, eram la serviciu. Nu am cu cine mă certa, nu e ca şi cum mi-a stricat-o cineva! Acoperişul la casă nu mi l-a spart, că e din tablă de calitate, dar pe cel de la anexă mi l-a găurit. Dacă vă vine să credeţi, mi-a rupt şi bucăţi groase de ciment din gard”, spune Ioan Olaru, mirat şi el poate pentru a zecea oară de această năzdrăvănie, apoi ne arată stâlpul de la gardul recent ridicat. Gard modern, rezistent la intemperii. Ca să îşi repare maşina, are de cheltuit în jur de 1.500 de euro. „Numai geamurile sunt 1.000 de lei”, spune bărbatul de 37 de ani.

La chituit şi vopsit nici nu îndrăzneşte să se gândească. În Icuşeni, grindina nu a distrus prea multe acoperişuri, paguba fiind mai redusă aici. Oamenii spun că, atunci când a ajuns ploaia la ei, grindina era pe terminate. În weekendul care tocmai a trecut, la Luceni s-a dormit şi în şcoală. Cei care n-au mai găsit niciun loc uscat în propria casă ori la vecini, s-au retras şi s-au aciuat în clasele elevilor. Pentru mulţi dintre ei, viaţa nu o mai poate lua de la capăt. Bătrânii văd cum casele în care au locuit o viaţă, în care şi-au crescut copiii şi în care au crezut că vor închide ochii, se dărâmă. Iar ploile anunţate iar la sfârşitul acestei săptămâni îi fac să-şi piardă orice nădejde. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri