Să ne fie ruşine cu asemenea baroni

Viorel Hrebenciuc îl roagă pe Dan Şova să promoveze în Parlament o lege a amnistiei care să-l facă scăpat, pe el şi pe Miron Mitrea (de ce s-o fi gândit Hrebenciuc tocmai la Mitrea?), în cazul în care sunt condamnaţi. Ca soluţie imediată, baronul de Bacău îi propune mai tânărului său coleg dezincriminarea faptei privind folosirea de către un lider a influenţei sau autorităţii politice în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Adică unul dintre articolele pe care a "picat" Hrebenciuc în dosarul retrocedărilor. În schimbul acestor favoruri, deputatul îi promite senatorului sprijin pentru a câştiga şefia PSD şi îl învaţă cum să intre pe sub pielea unor baroni din partid. Aţi fost uluiţi când aţi citit stenogramele? Ei, hai! Dar despre ce credeaţi că discută doi pesedişti când se întâlnesc? Despre bilanţul trimestrial la ICR Stockholm? Conţinutul discuţiei nu surprinde pe nimeni în acest caz, ci contextul în care dialogul a avut loc. Hrebenciuc tocmai fusese pus sub urmărire penală cu câteva zile în urmă, în dosarul retrocedărilor. Şova mai avea şi el un dosar la activ. Era evident pentru amândoi că sunt ascultaţi şi că dialogul va deveni "viral" în câteva ore. Ce-a fost în capul lor? Liviu Dragnea a oferit explicaţia cea mai rezonabilă. El sugerează că, în general, în capul celor doi nu s-ar afla nimic. "Marele noroc pentru unii este că prostia nu este o infracţiune", a spus al doilea om în PSD. Ok, să zicem că la Hrebenciuc vârsta îşi spune cuvântul, iar pe Şova nu l-a suspectat nimeni până acum de prea multă isteţime. Problema e că însuşi Dragnea a fost trimis în judecată în dosarul referendumului pe baza unor SMS-uri cât se poate de incriminatorii. Nu mai vorbim de cazurile Cosma, Duicu, Nicolescu şi alţi baroni locali surprinşi de procurori când îşi aranjau viitorul.

Din discuţia Hrebenciuc – Şova se desprind două concluzii triste. Prima ar fi că aşa-zişii baroni nu sunt altceva decât nişte potlogari de duzină. Nu-ţi trebuie multă minte când eşti lider politic să încerci să schimbi o lege care nu-ţi convine şi nici să impui unor directori de instituţii să nu apere interesul statului într-un proces. "Metoda accidentul" pusă în scenă de puşcăriaşi presupune infinit mai multă subtilitate, plus cunoştinţe temeice de psihologie. Să sperăm că şi baronii noştri o vor deprinde în curând. Veţi spune: "Păi dacă politicienii sunt nişte hoţi rudimentari, sunt şi uşor de înhăţat. Să ne bucurăm". Depinde de perspectivă. Ce poţi spune despre inteligenţa unei naţiuni care se lasă furată de unul ca Şova? Măcar de dragul respectului de sine, parcă am fi preferat baroni niţel mai sofisticaţi.

A doua concluzie ar fi că modul de “operare” a baronilor era cunoscut serviciilor şi organelor judiciare, care au ales să închidă ochii. Dosarul retrocedărilor, care a generat dialogul Hrebenciuc – Şova, e cel mai bun exemplu. Potrivit presei locale, acest caz, dar şi dosarul baronului Căncescu, fuseseră clasate de procurorii "cu vechime". La câteva luni după ce DNA a schimbat garda la Braşov, intangibilii Hrebenciuc şi Căncescu au "picat" ca ultimii… Cum bine le spune Dragnea. Pe viitor, poate că ar fi bine să aflăm şi cine sunt cei care au albit, timp de 25 de ani, dosarele acestor potlogari.