Salvaţi Socola! A ajuns sat fără câini. Managerul a distrus practic un spital de elită

Deşi Iaşul se poate lăuda cu cel mai mare spital de psihiatrie din Moldova, care de câţiva ani a devenit şi institut regional, putând desfăşura activitate de cercetare ştiinţifică medicală, în doar doi ani de la preluarea mandatului de ma­nager de către medicul oftalmolog Gabriel Oprişanu, institutul a ajuns să se confrunte cu numeroase şi grave pro­bleme administrative. În momentul de faţă, cel mai mare spital de psihiatrie din zona Moldovei funcţionează fără servicii de pază, de la jumătatea lunii iulie paza fiind asigurată de diferiţi angajaţi ai unităţii medicale, puşi să stea prin rotaţie în poarta spitalului. Firma cu care spitalul avea contract, Ştefan Security SRL, s-a retras după ce angajaţii nu au fost plătiţi pentru serviciile prestate. De atunci, managerul a luat decizia ca paza să fie asigurată de diferite persoane angajate ale institutului, sub pretextul că astfel vor fi făcute mai multe economii la bu­getul spitalului, măsura fiind de durată, conform acestuia. Mai mult, de curând, una dintre pacientele spitalului a părăsit incinta spitalului într-o noapte, fiind găsită abia a doua zi. „Nici nu vom mai angaja nicio firmă, dăm bani degeaba, asta este opinia noastră, că plătim bani degeaba. Ceea ce făceau ei facem noi cu mai mult simţ de răspundere. Este o pază foarte eficientă, angajaţii sunt înscrişi la cursuri de pază. Femeia care a dispărut nu a fugit pe poarta spitalului şi a doua zi a fost găsită, spre deosebire de data trecută (n. red. – ianuarie 2016), când un pacient a dispărut şi nu a mai fost găsit, cu tot cu paza pe care o aveam“, a precizat dr. Gabriel Oprişanu, contactat telefonic în cursul zilei de ieri. La începutul anului 2016, Dan Marandu, un pacient în vârstă de 66 de ani, a dispărut din secţia de îngrijiri paliative din Bârnova, acesta fiind de negăsit. Reprezentanţii firmei de pază au precizat că, de fapt, plecarea lor a fost cauzată de problemele bugetare cu care se confruntă instituţia. „Pe data de 10 iulie, noi am terminat contractul din cauză că nu am fost plătiţi pentru serviciile prestate. E vorba de 40.000 de lei, un preţ foarte mic, pentru trei posturi, două posturi de noapte la Şipote şi Bârnova şi unul de 24 de ore la institut. Ulterior, trebuia să se facă un contract cadru pe trei ani, însă nu ne-am mai înscris la licitaţie, nefiind plătiţi din urmă. Ni s-a spus că nu au bani să ne dea, şi atât. Pretenţiile însă au fost foarte mari de la început, nu poate un singur om să păzească tot spitalul, ar trebui să fie minimum cinci-şase posturi de pază. Nu poţi să îţi iei răspunderea că păzeşti un spital de psihiatrie, unul fără garduri, fără niciun control, fără o monitorizare video“, a explicat Ştefan Vieru, reprezentant al firmei de pază.

Un alt efect al managementului defectuos al dr. Oprişanu, manager care anterior a profesat într-un spital boto­şănean, este şi desfiinţarea sectorului zootehnic din cadrul compartimentului Ergoterapie al secţiei exterioare Şipote. Mai exact, toate animalele, aproximativ 200 de oi, 80 de porci, 5 cai şi 12 vite, au fost scoase la vânzare, iar terenurile agricole vor fi folosite în alte scopuri decât cele iniţiale. Imediat după preluarea mandatului, în 2015, ferma era văzută ca o comoară, care ,dacă ar fi administrată corespunzător, ar putea asigura „hrana pentru trei spitale“, dorindu-se la acel moment ca unele produse să fie comercializate la preţ de producător către alte spitale. Managerul susţinea că îşi doreşte să valorifice ferma „la maxim în interesul spitalului“, intrând într-un proces de reorganizare, care însă nu a avut rezultatele aşteptate. În primul rând, se dorea ca prin utilizarea celor 200 de hectare de teren să existe recolte record, iar prin efectivul de animale, care urma să fie dublat, să fie asigurată hrana pacienţilor. „Producţia de pe terenurile cultivate este una bo­ga­tă, de anul viitor din luna martie inten­ţionăm să începem să creştem şi păsări, ca în timp să nu mai fie nevoie să cumpărăm carne, ci să o asigurăm din producţie proprie. În luna decembrie a acesui an vom sacrifica şi cei 120 de porci pe care îi avem, urmând să asigurăm o mare parte din materia primă necesară pentru hrana bolnavilor“, preciza dr. Oprişanu în 2015. Doi ani mai târziu, acelaşi manager susţine că, în urma unor calcule economice, a reieşit că, de fapt, unitatea medicală a pierdut 200.000 de lei, şi că, anul trecut, pro­ducţia a însemnat doar 500 kilograme de carne şi 500 kilograme de brânză, care ca valoare au reprezentat 30.000 de lei. „Dacă o vindeam, producţia ar fi fost de 300.000 de lei. Mai mult, cheltuielile au fost de 1,2 miliarde, iar nouă 500 de kilograme de carne nu ne ajungeau nici pentru o lună, noi consumăm două tone de carne pe lună“, a explicat ma­na­gerul. Astfel, în luna iunie a acestui an, managerul preciza că terenurile fermei vor fi folosite pentru producţia de plante medicinale, pe care să le comercializeze către industria farmaceutică, estimând că se va ajunge la un câştig de 400.000 de lei pe an, reprezentând „o schimbare de viziune, care va duce la chestiuni mai bănoase“. Conducerea unităţii a explicat că pe cele 110 hectare din cele 200 câte sunt disponibile la Şipote vor fi plantate lavandă, armurariu, gălbenele sau muşe­ţel. Ulterior, managerul a precizat că abia din primăvara următoare va fi pus planul în aplicare. Astfel, planul managerului continuă să semene celui din 2015, când se dorea asigurarea hranei pentru toţi pacienţii din producţie proprie, de data aceasta sperând ca din vân­zarea tuturor animalelor să achiziţioneze carne pentru pacienţi care să fie suficientă măcar pentru un an, iar lemnele să fie asigurate prin intermediul sectorului de salcie sau salcâm energetic pe care vor să îl înfiinţeze, renunţând la culturile de grâu şi porumb. De asemenea, cei 19 angajaţi ai fermei care se ocupau şi de bolnavi şi de animale vor fi mutaţi în sectorul medical, fiind îngrijitori şi infirmieri, pentru a mai reduce din deficitul de personal.

Alte angajamente uitate

Nu acestea sunt singurele eşecuri ale managerului de la „Socola“. Un alt pro­iect anunţat de dr. Oprişanu cu mare fast, însă rămas la stadiul de proiect, este construirea unui corp nou de clădire, cu capacitate de 250 de paturi, care să transforme institutul într-o „referinţă în Europa de Est“. Noua clădire fusese gân­dită cu sector de spitalizare, ambulatoriu, servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament, reprezentanţii unităţii numind-o „una din cele mai mari in­vestiţii din Sănătate la nivelul judeţului Iaşi, după Spitalul Regional de Urgenţă“. La fel a rămas şi promisiunea de renovarea Pavilionului III femei, aflat în paragină. Dacă însă activitatea managerială a avut de suferit, nu la fel s-a în­tâmplat şi cu partea „mondenă“ a activităţii de manager. Dr. Oprişanu a fost implicat, pe parcursul anului trecut, într-un adevărat conflict intern în care personaje principale au fost el şi cea despre care personalul afirmă că este amanta sa, totul culminând cu distribuirea mesa­jelor intime ale celor doi, dar şi cu planurile de „reformă“ a activităţii unităţii pe care managerul le punea la cale cu amanta sa.