Caută 
4 MIN
Rezultatele pe care le aşteptăm în fotbalul românesc nu pot fi obţinute prin rotaţia cadrelor, ci prin schimbări de substanţă, în măduva sistemului, dar în interiorul caracatiţei nu mai este nimic curat.
Ne-am fi aşteptat la o sumedenie de comentariile după dubla echipei naţionale de fotbal cu Ungaria şi Olanda. Ce se întâmplă în lotul tricolorilor? Unde a greşit şi de ce a greşit Piţurcă, fiindcă – e limpede – a comis-o la greu? Mai merită să fie convocat Mutu la naţională? Şi multe altele, fiindcă – cel puţin în teorie – pentru microbiştii din orice ţară, echipa naţională este mai presus decât orice echipă de club şi de orice orgolii mărunte. Ne-au intoxicat, oare, pe micul ecran, posturile de nişă cu analize ale celor două partide? Au năvălit adevăraţii oameni de fotbal din România pe fluxurile agenţiilor de presă cu comentariile lor competente? Ei aş! Întreaga săptămână, post-Ungaria&Olanda a fost plină de tămânjeli în noroi şi alte materii mai puţin suportabile organului olfactiv, de parcă au dreptate cei care spun că mediul fotbalistic român este o adevărată cocină. Chiar o spun şi cei care fac parte integrantă din ea. Cuvântul "cocină", ca şi "noroi" din fraza anterioară sunt eufemisme. "Latrină" ar fi fost cea mai potrivită vocabulă pentru a exprima dezgustul provocat de lecturarea replicilor schimbate de Mitică Dragomir, Cornel Dinu şi, de partea cealaltă, veşnic-neînţelesul selecţioner Victor Piţurcă. Dacă Mitică Dragomir este un adevărat salvator al neamului (fotbalistic) românesc pentru că l-a scos pe Piţurcă din gaşca de barbugii de la penitenciarul din Târgu Jiu, dacă morala viermănoasă a fotbalului nostru stă în aceea că domnul Dinu doarme cu câinele în pat, e greu să mai înţelegi ceva.
În această cloacă, alimentată şi augmentată cu sârg şi adrenalină de talk-show-uri televizate (probabil) de cea mai proastă calitate, în care se îndeamnă făţiş la nerespectarea contractelor şi la schimbări de faţadă din lună în trimestru, mişună personaje dubioase, cu pretenţii de alfa şi omega în oropsita şi hămesita lume a fotbalului nostru. Oameni de adevărată valoare, care intră pe post să-şi spună părerea, sunt trataţi cu condescendenţă şi laconism. Aproape că nu ne mai interesează ce spune nea Imi Ienei, ce spune profesorul Rădulescu, ce spune generalul Iordănescu. Mitică Dragomir e savuros cu pălăria lui ipohondră, Gigi Becali e cool, Cornel Dinu e un intelectual spumos în cuget şi simţiri, iar Victor Piţurcă e spumos la gură şi are, oricum, regimul favorizat al împricinatului. Arogant şi lipsit de darul comunicării, actualul selecţioner şi-a atras oprobriul presei şi asta este de înţeles. De neînţeles este dorinţa de coacere, de răzbunare carevasăzică, aşteptatul la cotitură. De neînţeles, dar de aşteptat, din moment ce atacurile anti-Piţurcă au fost vizibile şi audibile încă înaintea celor două partide.
Totuşi, din picăturile rătăcite prin miasmele de săptămâna trecută, se pot întrevedea unele mici adevăruri, din care se pot trage mari concluzii. Se poate înţelege de ce Răzvan Lucescu nu a aşteptat ghilotina federală şi a demisionat el însuşi din mizerabila funcţie. Se poate înţelege, de asemenea, de ce Gică Hagi nu a acceptat un contract lejer cu ţinta 2016, între două campanii de calificare. Şi se mai înţelege, de asemenea, de ce Victor Piţurcă a pus botul la o asemenea provocare, în ciuda faptului că vechiul contract de anţărţ s-a dovedit a fi un sul de hârtie igienică. Într-un mediu spurcat de oameni vicioşi, nu putea naviga decât unul asemenea lor, unul care să se bată cu armele lor. Şi acesta s-a nimerit a fi Victor Piţurcă.
Este vizibil că dintre toţi factorii, cei mai puţin vinovaţi sunt fotbaliştii, care, chiar dacă o iau pe arătură, pot fi aduşi pe drumul drept de cei care sunt plătiţi pentru asta. Este de asemenea limpede, că rezultatele pe care le aşteptăm în fotbalul românesc nu pot fi obţinute prin rotaţia cadrelor, ci prin schimbări de substanţă, în măduva sistemului. Tradiţional, un sistem infectat se schimbă mai uşor din interior, dar în interiorul caracatiţei nu mai e nimic curat. Într-adevăr, cu cine să faci schimbări din interior? Cu Victor Piţurcă?
