În intervalul 2006 – 2008, numărul autorizaţiilor de construcţie pentru clădiri rezidenţiale a urcat de la 51.059 la 61.092, raportând creşteri anuale cuprinse între 8% şi 17%.

Ulterior, evoluţia acestora a intrat pe un trend descendent, cea mai mare scădere fiind înregistrată în 2009, când numărul autorizaţiilor a fost mai mic cu 20% faţă de anul anterior, ajungând la 48.833.

O scădere de două cifre, respectiv de 13,6%, s-a produs şi în 2010, când au fost eliberate 42.189 de autorizaţii, datelor INS.

Trendul descendent a continuat în următorii doi ani, nivelul autorizaţiilor fiind mai mic cu 6,6% în 2011, respectiv cu 4% în 2012.

Începând din 2013, regresul a devenit unul redus, numărul autorizaţiilor emise anual stabilizându-se la aproximativ 37.000.

În 2014, numărul autorizaţiilor a scăzut cu 0,3% faţă de anul precedent, la 37.672, iar în decembrie au fost eliberate 2.682 autorizaţii, cu 1,2% mai puţine faţă de luna anterioară şi în urcare cu 5,1% comparativ cu decembrie 2013.

Potrivit datelor comunicate miercuri de INS, la nivelul anului trecut, numărul autorizaţiilor de construcţii pentru clădiri rezidenţiale s-a diminuat în regiunile Centru (-414 autorizaţii), Nord-Est (-380), Sud-Vest Oltenia (-323), Sud-Muntenia (-263), Vest (-198) şi Sud-Est (-47). În schimb, se constată o creştere în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (+1.241 autorizaţii) şi Nord-Vest (+280).

O analiză a Băncii Transilvania prezentată miercuri arată că stabilizarea acestui indicator la nivelul ultimilor doi ani, după scăderile mari din perioada 2009-2012, poate fi explicată de o serie de factori precum declinul sever al costurilor de finanţare în economie, accelerarea creditului ipotecar în lei şi ameliorarea graduală a climatului din piaţa forţei de muncă.

"Din perspectiva termenului mediu ne aşteptăm la o inflexiune a acestui indicator, evoluţie susţinută de premisele de intrare a economiei interne într-un nou ciclu economic (cu implicaţii favorabile pentru investiţii, climatul din piaţa forţei de muncă şi creditarea bancară). Totodată, posibilitatea accelerării fluxurilor de capital trimise de populaţia activă care lucrează în străinătate (pe măsura relansării zonei euro), dar şi a iniţierii unor procese de substituire a clădirilor rezidenţiale în degradare se adaugă factorilor care pot susţine o evoluţie mai bună a numărului de autorizaţii de construcţii rezidenţiale, şi, implicit, a pieţei construcţiilor rezidenţiale, pe termen mediu-lung", se arată în raportul BTmacroFOCUS.

Printre factorii de risc, analiştii băncii evidenţiază fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, mai pronunţat în mediu rural, posibilitatea intensificării migraţiei permanente a forţei de muncă şi incertitudinile macro-financiare din sfera economiei mondiale/europene.

În cazul numărului de locuinţe finalizate anual, în perioada 2008-2013 a fost înregistrată tot o scădere de aproape 40%, de la 64.414 la 40.071 de unităţi finalizate.

În schimb, în 2014 livrările au raportat creşteri, datele INS indicând la nivelul primelor nouă luni un plus de aproape 2.000 de locuinţe, până la 28.555 de unităţi. În trimestrul al treilea al anului trecut au fost date în folosinţă 10.973 locuinţe, în creştere cu 1.239 unităţi faţă de perioada similară a anului precedent.

În plus, pe medii de rezidenţă, în perioada ianuarie – septembrie 2014, analiza construcţiei de locuinţe pune în evidenţă o creştere a ponderii celor finalizate în mediul urban, la 51,4%, în condiţiile în care, între 2006 şi 2013, cele mai multe unităţi au fost livrate în mediul rural.

Dezvoltatorii de locuinţe spun că vor continua investiţiile în acest an, după un 2014 pe care îl caracterizează drept unul al ieşirii din criză, pe fondul unei cereri în creştere determinată de ieftinirea creditării, dar şi a programului Prima Casă şi a TVA de 5%.

Pe de altă parte, extinderea Prima Casă şi pentru clienţii care au o locuinţă, dar vor să cumpere una mai mare, ajută piaţa rezidenţială, însă nu va duce la o explozie a vânzărilor, această categorie de clienţi având oricum la dispoziţie creditele ipotecare în lei, cred consultanţii şi dezvoltatorii.

În schimb, reprezentanţii constructoriilor spun că anul trecut a fost dificil pentru industrie, la fel ca 2013, iar în 2015 se aşteaptă la o stabilizare în cel mai optimist scenariu.

"Înainte de 1989 construiam în jur de 126.000 de apartamente pe an, aceasta fiind politică de stat, pentru că Ceauşescu nu dorea să aibă probleme sociale şi toată lumea trebuia să aibă asigurată o locuinţă. Boom-ul imobiliar nu s-a produs datorită politicienilor, ci pe fondul unui trend european şi al intrărilor pe piaţă a dezvoltatorilor cu capital străin. În plus, a contat şi dorinţa populaţiei de a schimba apartamentul din bloc cu o locuinţă pe pământ şi un plus de confort. După prăbuşirea pieţei imobiliare, ne-a lipsit sursa de finanţare, constructorii locali nu au avut o capitalizare suficientă pentru a prelua rolul de dezvoltator, iar Guvernul nu a alocat bani pentru locuinţe", spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

În ultimii ani, opţiunea cumpărătorilor s-a schimbat, iar "moda caselor pe pământ a apus", tinerii dorind în prezent mai degrabă un apartament cât mai apropiat de locul de muncă, a continuat ea.

Iftime este de părere că, deşi preţul locuinţelor a scăzut substanţial faţă de 2008, încă mai este loc de ieftiniri, iar pe de altă parte calitatea multor apartamente noi lasă de dorit, în contextul în care piaţa s-a aglomerat de persoane care nu cunosc suficient de bine specificul industriei.

"Am încercat iniţierea unei legi pentru certificarea firmelor din construcţii. Nu se doreşte, probabil pentru că s-ar intersecta cu anumite interese", a arătat reprezentanta patronatului.

În condiţiile în care sectorul rezidenţial depinde aproape exclusiv de finanţări private, aşteptările privind evoluţia din acest an a acestui segment sunt limitate, a conchis Iftime.

"Aici este un paradox, întrucât numărul locuinţelor finalizate a crescut anul trecut. Indicatorul autorizaţiilor de construcţie este reprezentativ pentru puterea de cumpărare şi încrederea în economie, iar faptul că a scăzut de la un an la altul este urmarea crizei", a afirmat, la rândul său, Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România (APMCR).

El a afirmat că producătorii de materiale de construcţii cu expunere pe segmentul rezidenţial au avut creşteri în 2014, iar la nivelul pieţei se evidenţiază un trend de consolidare, cu dispariţia multor jucători mici.

Companiile din construcţii şi imobiliare sunt, alături de cele din industria farma şi din domeniul transporturilor, cele mai expuse la insolvenţă în acest an, peste 3.000 de firme din aceste sectoare fiind în dificultate sau în stare de insolvenţă iminentă, potrivit CITR.

Pe de altă parte, pierderile generate de companiile din imobiliare şi din construcţii depăşesc 945 milioane euro, respectiv 200 milioane euro, menţionează CITR.