Printr-un ordin special emis de MFP (nr. 1056/4435/2016, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1056_2016.pdf), proiectele firmei incluzând activităţi CDI eligibile trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, mai multe condiţii. Între acestea, se impune ca respectivul proiect să aibă un obiectiv bine stabilit, o perioadă determinată de desfăşurare, un domeniu CD clar definit, să se indice sursele de finanţare şi categoria rezultatului (studii, scheme, tehnologii, produse informatice, reţete etc.). La fel de important, se alătură aici necesitatea demonstrării caracterului inovativ (introducerea în circuitul economic a unui produs sau serviciu care este nou ori îmbunătăţit substanţial în privinţa caracteristicilor şi utilizărilor sale), specificându-se dacă este vorba despre un produs nou/modernizat, tehnologie nouă/modernizată ori serviciu nou/modernizat. Caracterul „substanţial” al îmbunătăţirilor se poate referi la „specificaţiile tehnice, ale componentelor sau materialelor, ale programelor de calculator încorporate, ale utilizării sau ale altor caracteristici funcţionale” (HG nr. 583/2015 – aprobarea Planului naţional de CDI pentru perioada 2015–2020, http://legeaz.net/monitorul-oficial-594-2015/hg-583-2015-aprobarea).

Ultimul demers legislativ de modificare şi completare a CF (OUG nr. 3/2017) vădeşte un element clar de continuitate în materie de măsuri guvernamentale menite să stimuleze dezvoltarea activităţilor CDI. Sesizăm că nu este vorba de un scop în sine (dezvoltarea activităţilor CDI), ci se mizează pe „consecinţe directe în ceea ce priveşte reducerea exportului de forţă de muncă specializată, valorizând astfel potenţialul uman remarcabil de care dispune ţara noastră, cu specializări în diferitele domenii de activitate” (Nota de fundamentare a OUG nr. 3/2017, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFproiectougmodifCF_06012017.pdf). De această dată, Executivul a recurs la instituirea scutirii de impozit pe profit a contribuabililor care desfăşoară exclusiv activitate CDI, precum şi activităţi conexe acesteia, în primii 10 ani de activitate. În cazul firmelor deja înfiinţate, scutirea se aplică pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prevederii arătate, menţionându-se şi că „Scutirea se aplică în condiţiile aprobării prin hotărâre de guvern a unor scheme de ajutor de stat” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiectougmodifCF_06012017.pdf). Guvernul explică promovarea demersului în discuţie chiar în textul noului act normativ,  şi anume că ar privi direct „susţinerea mediului de afaceri prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor precum şi a stimulării  activităţilor CDI în vederea creării de locuri de muncă bine plătite, încurajarea capitalului autohton, atragerea investiţiilor străine directe mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, investirea în infrastructură şi în fabrici noi, dezvoltarea  capacităţilor de producţie, astfel încât să se creeze premisa unei  creşteri economice sustenabile” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiectougmodifCF_06012017.pdf). Numai că activitatea CD (fundamentală şi aplicativă) nu este tocmai la îndemâna oricui. Fie şi doar lecturând definiţiile cu care se operează aici, ne lămurim cam despre ce fel de resurse umane, logistică etc. ar fi vorba.

Dacă cercetarea fundamentală este acea „activitatea experimentală sau teoretică întreprinsă, în principal, pentru a dobândi cunoştinţe noi despre bazele fenomenelor şi faptelor observabile, fără a fi avută în vedere nicio aplicare sau utilizare comercială directă”, cercetarea aplicativă include „investigaţia critică, planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente” (HG nr. 583/2015, http://legeaz.net/monitorul-oficial-594-2015/hg-583-2015-aprobarea). Potrivit aceleiaşi surse, activităţile CDI aferente cercetării aplicative presupun „crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi pot include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii-pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru validarea tehnologiilor generice”.

Pe acest fundal al corelaţiilor multiple privind elementele din planul economic şi cel social menţionate aici, vis-a-vis de respectiva facilitate fiscală, anumite aşteptări devin cât se poate de îndreptăţite. Să amintim, pe primul plan, doar dezideratul creşterii competitivităţii economiei noastre prin inovare, iar în planul secund, mult dorita/ onoranta situaţie vădind creşterea rolului cercetătorului şiştiinţei în societatea românească.