Sistemul periodic al alimentelor

* Ne apropiem de toamnă, dimineţile şi nopţile sunt mai reci, însă aglomeraţia în staţiuni rămâne; normal, de vreme ce, după cum am mai scris, preţurile au scăzut faţă de vârful sezonului. Au scăzut, dar calitatea serviciilor a rămas aceeaşi? Unii ar zice că e aceeaşi, la fel de slabă, dar noi vrem să vedem la faţa locului cum se prezintă treaba; ne aflăm într-un laborator în care se prepară bucate pentru unele localuri asaltate de turişti. Managerul, domnul Chimiclovan, ne spune mai multe:

– Vă spun mai întâi că aşa mă poreclesc concurenţii invidioşi; pe mine mă cheamă Costel Haralambie Ilie Miclovan, adică C.H.I. Miclovan.

– Invidioşi? De ce?

– Că produc mai ieftin, mai mult şi mai repede, apoi vând mai scump decât ei. Tot din invidie m-au poreclit şi Mendeleev; am aflat că a fost un renumit savant, care a făcut un tablou cu elemente chimice, deci cred că e motiv de mândrie.

– Vă pricepeţi la chimie? Folosiţi elementele chimice din tabelul lui Mendeleev?

– Dacă există, de ce să nu le folosesc? Chiar şi combinaţiile lor le folosesc. N-am auzit să fie în tabel elementele Sa, Pi, Ci, Th, adică sare, piper, cimbru ori tarhon.

– Le folosiţi chiar pe toate?

– Nu chiar. Furnizorii au refuzat să ne trimită anumite elemente, uraniu, plutoniu, xenon, radon, roentgeniu, protactiniu, dintr-astea…

– De ce aveţi nevoie de aşa ceva, ce vreţi să faceţi cu ele?

– Vă zic din experienţă, că am mai făcut: cu uraniu ies nişte cârnaţi trandafir care luminează verde! E romantic să fie îndrăgostiţii la o masă, seara, pe terasă, doar ei şi lumina discretă a cârnaţilor! Sau cu neptuniu şi fermiu, la care mai puneam usturoi, ceapă, o linguriţă de radiu şi un praf de neon, ieşea o tochitură apreciată de turiştii de pe litoral…

– De ce? Avea un gust atât de bun?

– Cine mânca se bronza pe loc, fără să mai stea la soare, în aglomeraţia de pe plajă, iar bronzul ăla nu se ducea, nu făcea ciuciuleţi! Plus că localurile care au cumpărat de la noi ingredientele pentru tochitură au scăpat şi de şoareci!

– Aveţi spaţii de depozitare în care ţineţi alimentele să nu se altereze?

– Aici nu se alterează nimic, că materia primă are termen de valabilitate nelimitat sau pe-aproape. Poftim, citiţi şi dumneavoastră ce scrie pe cutii: "Expiră în 3016. A se păstra în loc rece şi întunecos. A nu se umbla cu flacără deschisă! Evitaţi contactul cu pielea şi ochii! La manipulare purtaţi costum de protecţie!". Au chiar şi desene, ca în filmele cu piraţi!

– Ce desene? Despre care piraţi e vorba?

– Desenul de pe steagul piraţilor, un cap de mort şi două ciolane încrucişate…

– Acum, în această perioadă a anului, ce produceţi? Cererea e încă mare, totuşi.

– Acum oferim o bogată gamă de produse. De exemplu, îngheţată de cocs…

– Poate vreţi să spuneţi că e îngheţată de cocos, nu?

– Am primit ingredientele de la un combinat cocsochimic, nu cocosochimic! Atâta chimie mai ştiu şi eu, că acel cărbune artificial se numeşte cocs, nu cocos! Şi mai producem ce iese, că asta-i interesant cu chimia: pui substanţe la întâmplare, să vezi cum reacţionează, aşa s-au făcut şi marile descoperiri ştiinţifice!

– De exemplu, ce v-a ieşit în ultima lună?

– În ultima lună, de exemplu, am tot amestecat şi am obţinut un suc cu culoare de zmeură şi gust de mici, un sos de roşii cu care se pot vopsi şi acoperişurile fără să se ducă de la ploaie, un condiment pentru aripioare de pui, care merge şi ca praf împotriva gândacilor, un parizer care se poate folosi şi ca săpun, că face clăbuci ca şamponul, un amestec pentru cârnaţi cu care se pot chitui perfect geamurile şi o frişcă specială, pe care meşterii o mai folosesc şi ca să astupe găurile din pereţi!