Stilul de viaţă sănătos

De cele mai multe ori auzim, ni se recomandă sau citim despre schimbarea stilului de viaţă şi adoptarea unuia sănătos, o formulare destul de generală, puţin pompoasă şi care poate crea confuzii generatoare de mituri de tipul “vinul roşu este bun pentru inimă“ sau “detoxifierea este indicată de două ori pe an“.

După cum nu există tratament universal, fiecare pacient trebuind să primească unul individualizat, care să ţină cont de particularităţile sale şi ale afecţiunii, în acelaşi mod trebuie abordată şi problema stilului de viaţă – un anumit stil de viaţă va fi recomandat unui pacient cu accident vascular cerebral în antecedente faţă de un pacient diabetic. Există însă câteva repere generale, care se referă la componentele stilului de viaţă. Alimentaţia este cel cunoscut element, la care majoritatea articolelor fac referire. O alimentaţie sănătoasă trebuie să ţină cont de toate nevoile individului, respectiv cele energetice (caloriile), proteice, glucidice, lipidice prin raportarea la greutatea şi înălţimea pacientului, la gradul de efort fizic şi intelectual pe care acesta îl depune zilnic, la starea sa de sănătate, vârstă, sex. A spune din start că orice persoană trebuie să mănânce un anumit număr de calorii este prin urmare eronat – nevoia energetică a unui copil de vârstă şcolară, în proces de creştere şi dezvoltare fiind diferită de aceea a unui adult sedentar sau de cea a unei femei însărcinate. De asemenea, pentru pacienţii care vor să piardă în greutate, nu se recomandă adoptarea unei diete universale, tocmai datorită nevoilor diferite individuale. Însă, tot ca regulă generală, alimentaţia trebuie să fie echilibrată, să aducă în organism toate principiile alimentare (proteine, glucide, lipide), fibre alimentare (care să asigure o bună activitate digestivă), adaptate, în mod similar particularităţilor individuale. Un lucru mai puţin subliniat în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă, dar extrem de important este numărul şi frecvenţa meselor, element care poate asigura premisele unei bune activităţi digestive şi ale unui bun metabolism. Un aspect observat din practica medicală la persoanele tinere, care muncesc mai mult de 8-10 ore pe zi, este acela că masa principală a zilei este cina, iar micul dejun se rezumă eventual la o cafea, un obicei care pe termen lung poate avea consecinţe nefavorabile asupra stării de sănătate. Se recomandă trei mese principale, de preferat cu respectarea unui orar şi două gustări, între mesele principale. De asemenea, evitarea fumatului şi a consumului de alcool se recomandă tuturor persoanelor, datorită multiplelor efecte nocive asupra sănătăţii. În prezent, studiile arată că un consum ocazional moderat de alcool (ocazional însemnând un eveniment izolat de tipul Sărbătorilor de Paşte sau de Crăciun la care se poate servi un pahar de vin nobil) nu produce consecinţe nefavorabile asupra stării de sănătate, atât timp cât se ţine cont de definirea conceptului de consum ocazional. În concluzie, cu privire la factorul alimentar, stilul de viaţă sănătos are câteva principii generale, dar acesta trebuie particularizat la nevoile individuale.

O altă componentă a stilului de viaţă este activitatea fizică, prin acest lucru a nu se înţelege că toată lumea trebuie să meargă la sala de forţă, efortul trebuind dozat individual. Activitatea fizică realizată constant are efecte benefice asupra funcţiei cardiace, respiratorii, digestive, asupra aparatului osteo-articular sau a sistemului muscular. Mersul pe jos, într-un pas puţin mai alert decât plimbarea este o formă de efort fizic, jocurile în parc alături de copii – badminton, tenis, fotbal, mersul pe bicicletă, trotinetă (există trotinete pentru adulţi) sau pe role, dansul, înotul, reprezintă activităţi fizice benefice pentru organism, în funcţie de starea de sănătate şi de preferinţele fiecăruia.

Un alt element, de multe ori pierdut din vedere este odihna şi relaxarea, element indispensabil pentru o bună activitate cerebrală. Un program de lucru de 12 ore pe zi constant, din care eventual 8-10 ore sunt petrecute în faţa calculatorului sau un program mai scurt dar care este urmat de lucru acasă, în weekend, în concediu, cu mail-uri şi telefoane la orice oră pot determina consecinţe nefavorabile pe termen scurt şi mai ales pe termen lung. De asemenea, programul de odihnă este diferit în funcţie de vârstă, de afecţiunile pacientului.

Condiţiile de viaţă şi de muncă fac parte din stilul de viaţă. Ce înseamnă să lucrezi 8-10-12 ore pe zi într-un mediu toxic sau într-un mediu cu multipli alergeni sau timp în care să depui un efort fizic intens? Există situaţii în care se impune chiar reorientarea profesională datorită unor boli profesionale dobândite.

Aşadar, stilul de viaţă sănătos are mai multe componente de care trebuie să se ţină cont iar acesta nu are o reţetă universală, ci trebuie adaptat la particularităţile fiecărui individ. De aceea, consilierea în ceea ce priveşte abordarea unui stil de viaţă sănătos (acel celebru OSV de pe biletele de ieşire din unităţile sanitare – reprezentând optimizarea stilului de viaţă) trebuie realizată cu simţ de răspundere de către profesioniştii din sănătate.