Suflând şi-n viscol

Sâmbătă seara, după terminarea meciului Eintracht Frankfurt – Hertha Berlin de pe Eurosport 2, am purces la a zapa un pic. Şi-am ajuns pe 1, adică pe TVR1, post pe care rula filmul Floarea Soarelui din 1970, în regia lui Vittorio de Sica şi cu Sophia Loren şi Marcello Mastroianni în rolurile principale. Şi ce să vezi? După doar câteva minute, pe la ora 21.30, mai exact, filmul este întrerupt cu nişte Breaking News! Apare crainicul Mircea Radu, parcă obosit şi oarecum neîngrijit (adică nemachiat, nepregătit pentru apariţie) ca să anunţe legătura în direct cu Ministerul Afacerilor Interne, mai exact cu ministrul interimar Gabriel Oprea, acest general de carton care i-a luat locul, până una alta, „catastrofalului” (într-ale comunicării, după Crin Antonescu) domn’ Stroe, Radu Stroe. Îmbrăcat casual (ca să nu spun: ca la revoluţie), generalul cu patru stele Gabriel Oprea a ţinut să sufle şi-n viscol, ca să zic aşa, după ce catastrofa aviatică de luni seara i-a prins pe autorităţi într-un ofsaid aproape total. Să ne arate nouă, electoratului (că, de, iar avem an electoral, aşa că suntem cu toţii iarăşi demni de atenţia demnitarilor noştri altfel aproape fără excepţie făr’ de demnitate), că Guvernul are grijă de noi, gestionează situaţia, se ocupă, are iarna sub control. Această iarnă despre care pe burtiera TVR1 se putea citi aşa: „Iarna îşi ia revanşa”!

Foarte frumos, nu? Ce bine e să ştii că în ciuda faptului că ninsoarea combinată cu un viscol năprasnic poate oricând da peste cap tot transportul românesc, iată, autorităţile acestea ale noastre sunt pe fază, întrerup sâmbătă seara un film, doar-doar ne-or convinge că realitatea nu-i la voia întâmplării şi nici ţara neguvernată.

Dar pentru cine n-a văzut aceste false şi deopotrivă ipocrite Breaking News, ţin să precizez că domn’ general cu patru stele (de carton băsescist, ca fapt divers…) a fost secondat de Raed Arafat, înghesuit de şefii ăi mari să pună şi el umărul la contracararea imaginii de absenţi, incompetenţi şi/ sau necoordonaţi pe care şi-au „câştigat-o” o dată în plus cu vârf şi îndesat cu ocazia catastrofei din Apuseni. Care Arafat, desigur, n-a spus cine ştie ce, doar a punctat faptul că autorităţile ştiu de cutare şi cutare caz de gravidă ori de om dializabil care au nevoie de ajutorul serviciilor publice. Adică: suntem prezenţi, competenţi şi coordonaţi…

Acum, să fim serioşi: care Breaking News? Ce, se-ntâmplase ceva grav, atât de grav încât să întrerupi programul TVR1? Nu, nici vorbă. Miza a fost simplă: ca de-acum măcar comunicarea să nu mai fie catastrofală, catastrofa aia de comunicare întruchipată, după decesul tinerei doctoriţe Aurelia Ion şi al aviatorului Adrian Iovan, prin excelenţă de domn’ Stroe, proaspătul fost ministru al Afacerilor Interne, cel care, întrebat dacă are ceva ce să-şi reproşeze, a dat dovadă de-un cinism (neam)prostesc: „Da, îmi pare rău că s-a întâmplat în mandatul meu nenorocirea asta”! Cum ar veni: dacă se-ntâmpla în mandatul lui Blaga, de pildă, ar fi fost foarte bine, nu?

Apropo de Blaga, acesta, pe când Radu Stroe nu simţise încă nevoia să-şi dea „demisia de onoare”, a spus un lucru demn de atenţie (el care de mult n-a mai spus ceva demn de atenţie…): „Lipsa de onoare a domnului Stroe arată că nici nu ştie cu ce se ocupă ministerul lui!” (B1 TV, 22.01.14).

Adevărul este că exact această impresie ne-o lasă tot mai des tot mai mulţi funcţionari înalţi, secretari de stat ori miniştri: că nu prea ştiu care-i domeniul lor de activitate, ca să nu zic: de competenţă! Şi de unde să ştie, câtă vreme sunt mai toţi lipsiţi de competenţă profesională, ingredientul principal necesar (dar nu şi suficient…) posturilor de conducere şi de decizie pe care le deţin? Cum să nu se bâlbăie autorităţile ori de câte ori suflă un vânt mai tare, câtă vreme posturi importante sunt acordate nici măcar „familiei politice”, vorba cuiva de la televizor, ci de-a dreptul „în familie”?

Şi n-aş aminti aici decât cazul Rodicăi Cazanciuc, care din director comercial la TAROM a devenit, în 2013, noul director de reglementare unde credeţi? La Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Cică „prin concurs”. Concurs la care nici n-ar fi trebuit să fie primită, atâta vreme cât ocuparea acelui post de conducere necesită ani buni de experienţă în domeniu. Domeniu de care doamna Cazanciuc, asta se vede cam de la o poştă, este destul de străină: dacă a fost director comercial, putem lesne presupune c-a studiat economie…

Dar asul din mâneca doamnei Cazanciuc există: el se numeşte Ponta! Căci, să vezi coincidenţă, Rodica Cazanciuc nu e doar soţia lui Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei din Guvernul Ponta, ci şi de-a dreptul verişoara lui Ponta.

Ei, uite cum se leagă lucrurile. Ce coincidenţă, nu-i aşa, că taman în domeniul acesta autorităţile s-au dovedit nişte trestii bâlbâitoare care nu ştiu ce trebuie să facă!

Dar nu-i nimic. Lumea o să-l uite pe Stroe, o să uite că, luni seara, premierul Ponta, în timp ce şapte oameni aşteptau în Apuseni să fie salvaţi, perora în stilu-i caracteristic (adică fără nicio grijă) la B1TV, o să uite bâlbele şi o să-i voteze iar. Totul depinde cât de bine vor reuşi băieţii veseli marca Ponta să mimeze de-acum mult mai bine competenţă şi grijă pentru „populaţie”. Problema lor sunt cetăţenii, dar ăştia-s încă în minoritate… Oare până când?