Teama de medic a adus-o pe o femeie din Iaşi în pragul morţii

Teama de medici şi de operaţii a trimis o ieşeancă în vârstă de 62 de ani pe patul de spital, cu o boală gravă, care afectează preponderent persoanele de sex feminin. Timp de cinci ani, o femeie a trăit cu dureri, iar după mai bine de trei ani a decis să se prezinte la medic, pentru investigaţii amănunţite. Diagnosticul prezumtiv a fost unul crunt: cancer de colecist (n.r. – fiere sau veziculă biliară). Suferinţa ieşencei este mai veche, dar nu s-a prezentat la timp la specialist, de frică. S-a temut că va fi operată şi că viaţa-i va fi pusă în pericol, de aceea a amânat foarte mult. În cele din urmă, a ajuns la spital în stare gravă, iar medicii speră să o salveze, deşi istoricul acestei boli nu este unul foarte optimist, cancerul de colecist fiind unul dintre cele mai agresive cancere.

În urmă cu un an şi jumătate, fe­meia a cerut părerea unor specialişti, care au constatat că are cancer la fiere. Un astfel de cancer este pus de multe ori tardiv, deoarece nu există semne şi simptome precoce, simptomatologia este nespecificată, iar ve­zicula biliară este ascunsă de ficat. Din acest motiv, potrivit medicilor, fără teste amănunţite, o tumoră poate fi confundată cu alte afecţiuni precum colecistită acută sau litiază bi­liară. „Nicio metodă de investigaţie, cu excepţia biopsiei, nu poate ga­ranta sută la sută prezenta unei tumori, care poate fi confundată cu altceva. Cancerul de colecist este depistat în stadii tardive de multe ori, când afectează şi alte organe, în special ficatul. Atunci, riscul unei intervenţii chirurgicale este foarte mare, deoarece nu există siguranţa creşterii duratei de viaţă chiar şi după operaţie“, a declarat dr. Dan Timofte, medic primar chirurg în ca­drul Clinicii de Chirurgie III a Spi­talului „Sfântul Spiridon. Ieşeanca a încercat în ultima perioadă să facă operaţia de extirpare a tumorii, dar medicii la care a fost nu şi-au asumat acest risc. În multe cazuri, rata de supravieţuire după operaţie rămâne aproape aceeaşi ca şi înaintea intervenţiei, cu riscul ca pacientul să de­cedeze pe masa de operaţie. Specia­liştii susţin că, în astfel de situaţii, apar complicaţii postoperatorii, iar beneficiul pe care l-ar avea bolnavul, chiar dacă intervenţia reuşeşte, nu este foarte mare. „Prezenta litiazei veziculare este un element care favorizează apariţia neoplaziilor. Un cancer avansat, în stadiul trei, aşa cum pare a fi cel al pacientei, în­seamnă că tumora a atins deja fica­tul. În acest caz, este nevoie şi de laparoscopie, dar şi de operaţia clasică, pentru a îndepărta partea afectată din ficat. Tot de operaţie clasică este nevoie şi pentru căile biliare. Doar după intervenţii intraoperatorii vom şti exact cât de gravă este situaţia şi care este prognosticul. În acest moment, pe fişa pacientei nu apare tumoră sau cancer, ci vom pune diagnosticul exact după biopsie“, a precizat dr. Mihai Glod, ma­nagerul Spitalului CFR Iaşi şi me­dicul chirurg care o va opera pe femeie. Potrivit chirurgilor, cancerul de acest gen este dificit de extirpat în totalitate, existând şanse de recidivă. „Peretele colecistului este subţire şi o tumoră poate apărea la loc, deoa­rece pot exista bucăţi mici care rămân în organism după extirpare. De asemenea, pentru a îndepărta tumora sau măcar cea mai mare parte din ea, se vor scoate bucăţi din toate organele care au fost afectate. De aceea, pot apărea complicaţii în timpul operaţiei sau postoperatoriu. Din cazurile avute, am observat că tumora la vezicula biliară nu prea răspunde la chimioterapie sau la alte tipuri de tratament, iar tumora reapare“, a adăugat medicul chirurg. Potrivit acestuia, rata de supra­vieţuire în cazul celor diagnosticaţi cu o astfel de boală este mică. „Noi vom vedea exact despre ce este vorba şi vom încerca să o salvăm. Nu ne putem pronunţa asupra efectelor de după intervenţie. Uneori, durata de viaţă nu este foarte mare nici dacă se face operaţie, ci poate cu câteva luni în plus faţă de cum ar fi fără intervenţie. Din acest motiv, sunt situaţii în care este mai bine să nu se intervină chirurgical. Cancerul de colecist nu este întâlnit frecvent, iar circa 20% trăiesc după cinci ani de la diagnostic sau de la operaţie, iar restul mor în primii ani“, a men­ţionat managerul unităţii medicale. La Spitalul „Căi Ferate“ Iaşi, din 20 de pacienţi cu cancer de colecist, cei mai mulţi nu au trăit mai mult de cinci ani de la intervenţie. Astăzi, doar doi mai sunt în viaţă. Specialiştii susţin că riscurile intervenţiei chirurgicale nu ţin doar de stadiul bolii, ci şi de starea organismului, de patolo­giile asociate, de vârstă. Şansele de a evolua favorabil fără operaţie sunt minime, iar cele de a evolua în bine cu operaţie ţin de posibilitatea scoaterii complete a tumorilor, de starea ficatului şi a rinichilor şi de efectele tratamentelor de după intervenţie.