Totul va fi bine

Numai mâine nu-i poimâine şi vine data de 30 noiembrie, ziua în care Republica Moldova se va aduna, cu toate puterile sale, şi va face tot posibilul pentru a-şi apăra mersul înainte, spre un viitor european. Pentru cei care sunt mai puţin familiarizaţi cu atmosfera din Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare de duminică, cred că cea mai bună imagine este aceea a unui tren dintr-un western, atacat de bandiţi: mai puţini decât pasagerii – în cazul nostru majoritatea societăţii, care îşi doreşte sincer apropierea de Uniunea Europeană – bandiţii fac zgomot mai mare, încercând, astfel, să intimideze.

Faţă de anii trecuţi, campania electorală pentru parlamentarele din Republica Moldova a fost, cel puţin aparent, mai liniştită. Eroii buni din filmul nostru – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal – şi-au văzut, în linii mari, de propriile agende politice, nemaiexistând, ca în alegerile precedente, atacuri directe între partidele pro europene. Partidul Comuniştilor, aflat într-un uşor regres natural din motive biologice, a încercat să joace la două capete, evitând până acum să adopte o poziţie fermă pro sau contra Uniunii Europene ori Rusiei, mizând pe faptul că, la nevoie, şi banii europenilor vor fi buni la ceva. The bad guys, noile apariţii din politica moldovenească, socialiştii lui Dodon şi ciracii controversatului personaj Renato Usatîi (un controversat şi foarte bogat om de afaceri moldovean, căruia i s-a pierdut urma pentru o perioadă în Rusia după care, din senin, apare în Moldova înaintea alegerilor, un amestec exploziv de Vadim Tudor, Dan Diaconescu, Miron Cozma şi Gabriela Firea) şi-au exprimat deschis pasiunea necondiţionată pentru Rusia, asumându-şi rolul de gornete ale Kremlinului.

Cred că ar merita de zăbovit puţin, pentru o mai bună lamurire a celor de acasă, din România, asupra periculosului personaj Usatîi, mai ales în contextul evenimentelor din ultimele zile din Republica Moldova, şi mă refer aici la decapitarea unor reţele foarte periculoase de extremişti cu pasiuni ruseşti. Din punct de vedere al maturităţii politice, electoratul din Basarabia (mai ales cel tânăr) se regăseşte în frământările societăţii române din anii 2000. Dacă vă aduceţi aminte, pe fondul unei dezamăgiri generate de nişte aşteptări mult prea mari de la CDR, o mulţime periculos de mare de români au decis, din convingere sau din spirit de frondă, să îl valideze pe Vadim Tudor drept candidat la Cotroceni. Azi, în Republica Moldova, situaţia este aproape similară: obosiţi de certurile interminabile din Alianţa de guvernare, dezamăgiţi de promisiunile neduse până la capăt sau din dorinţa de a încerca şi ceva nou, şi sclipitor, precum o mărgică, undeva în jur de 8% dintre alegători, preponderent tineri, au decis să se identifice cu linia extremismului politic şi de limbaj promovat de către Usatîi. Ceea ce a părut iniţial o glumă s-a transformat, în doar câteva luni, într-un scenariu foarte periculos pentru siguranţa unui stat precum Republica Moldova. Deşi analişti şi ziarişti serioşi din Chişinău au atras încontinuu atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă acest personaj, alegătorii s-au încolonat unul câte unul pentru a gusta, măcar puţin, din ciuperca otrăvitoare cultivată de Moscova. Din fericire, instituţiile statului şi-au făcut datoria, chiar dacă abia în ultimul ceas, şi au dezvăluit în ultima săptămână de campanie infecţia care stătea în spatele acestui personaj: brigăzi paramilitare care pregăteau un alt Maidan la Chişinău după alegeri, după modelul de la Kiev, sume ameţitoare de bani aduşi în Moldova direct de la Moscova, precum şi adevărate arsenale militare care au fost găsite în locuinţele unor militanţi ai întoarcerii Basarabiei din drumul spre Europa. Comisia Electorală Centrală, aplicând legea, a decis scoaterea partidului acestui individ în afara competiţiei electorale, urmând ca decizia finală să o aibă Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie. Partea bună a acestor evenimente delicate este că imaginile cu sutele de arme pregătite pentru noul Maidan din Chişinău e posibil să se fi transformat deja în scânteia necesară trezirii la realitate a masei de nehotărâţi sau de dezamăgiţi care poate nu realizau cât de mare poate fi pericolul unei reîntoarceri a influenţei ruse în detrimentul celei europene. 

Deşi nu va fi uşor, personal sunt convins că duminică, la alegeri, binele va învinge şi Republica Moldova îşi va putea continua drumul european. Sarabanda de sondaje care mai de care mai fantasmagorice nu prezintă nici un favorit cert al acestui scrutin foarte important, însă mobilizarea celor care, până mai ieri, îşi plângeau, mioritic, de milă că nu mai sunt şanse în faţa revenirii ruşilor la butoane, începe să se simtă din ce în ce mai puternic. Exemplul extraordinării mobilizări din România pentru turul II al prezidenţialelor este încă foarte viu, iar emoţia declanşată de acele imagini cu românii hotărâţi să îşi păstreze ţara pe un făgaş normal va avea, cu siguranţă, un cuvânt important de spus şi în mobilizarea alegătorilor moldoveni proeuropeni. Mai mult decât atât, un alt element foarte important în mobilizarea forţelor pro europene din Basarabia este vizita de astăzi, cu două zile înaintea alegerilor, a Preşedintelui ales Klaus Iohannis la Chişinău, unde va avea întâlniri atât cu Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, cât şi cu Vlad Filat, preşedintele PLDM, cel mai important partid din Republica Moldova, partid care a jucat un rol determinant în câştigarea zdrobitoare a alegerilor din Basarabia în faţa lui Victor Viorel Ponta.

Ca un pronostic personal pentru alegerile de duminică, PLDM, PD şi – posibil – PL rămân principalii favoriţi în formarea viitoarei coaliţii de guvernare pro europene, socialiştii lui Dodon, care şi l-au pus pe Putin în fruntea mesajului electoral, vor lua un scor ruşions pentru o aşa locomotivă electorală şi vor rămâne în opoziţie, adaptându-se la principiile europene. O enigmă rămâne a fi viitorul traseu al comuniştilor lui Voronin, jocul la două capete (şi cu Rusia, şi cu Europa) urmând a le fi fatal în următorea perioadă.

Şi, ca să închei cu încă o confirmare a faptului că binele învinge în Basarabia, aş vrea, pe această cale, să le transmit sincere felicitări şi mulţumiri celor care au lucrat în Republica Moldova pentru susţinerea candidaturii domnului Victor Viorel Ponta la Cotroceni. Sunt, probabil, singurii specialişti din lume care după ce au obţinut 8.202 voturi în turul I pentru candidatul susţinut de ei, au reuşit în turul II, în condiţii de prezenţă aproape dublă faţă de primul tur, să strângă doar 7.610 voturi, cu 592 mai puţin decât obţinuseră îniţial. E ca şi cum în fotbal ai conduce cu 2-0 la pauză, dar la final ai lua bătaie cu 4-1, pierzând un gol în drumul spre vestiare.

Radu Popescu este consultant politic în Republica Moldova