Verba volant?

* Traduttori traditori. Comentarii la deschiderea Olimpiadei de la Soci (scris, uneori, la noi, pe „burtiere”, Soc!): „Petru cel Mare este cel care a reconstruit oraşul Sankt Petersburg. Până atunci era o zonă săracă, departe de centrul Rusiei”. Or, se ştie că oraşul a fost construit pe un teren pustiu, mlăştinos, unde înainte nu fusese nicio aşezare. Cât despre distanţă… Sau: „Romanul «Război şi pace» avea, la apariţie, în 1869, o mie două sute şi… de pagini!”. Ce s-o fi întâmplat după aceea? Oare cine le-a tradus comentatorilor de la TVR 2, şi din ce limbă, textul transmis de organizatori?

* Volatilizare. Alcoolul devine, aproape fără drept de apel, alcol. De vină va fi fiind ritmul alert al relatărilor din studiourile tv, dar şi de la faţa locului, la temperatura efectelor grave ale consumului lichidelor din familie. Dar şi a fermităţii responsabile caracterizând discursul purtătorilor de cuvânt ai organelor abilitate. Cui îi mai arde să dubleze un mic o!?

* Bine că ştim. Din comentarii diverse de la Realtv am aflat că „Năstase i-a criticat şi pe guvernanţii de la putere”, şi că este proiectat „un tunel subteran care va trece pe sub Casa Poporului” (27 ianuarie).

* Ispită. „Şunca asta are o vechime de peste un an!” („Slană-Fest”, Cluj-Napoca, 7 februarie).

* Eldorado local. La „Târgul de nunţi” (sau „de mirese”) de la… Târgu Mureş: „Cum totul trebuie să fie perfect (în materie de rochii, de exemplu), niciuna nu se uită la preţ” (Protv, 8 februarie). Cum se poate? Ar fi două explicaţii: 1) După tradiţie, rochia miresei o cumpără mirele; 2) Beneficiara ar putea fi însoţită de un sponsor uşor influenţabil, de regulă cel puţin de vârsta a doua! (numai la „Slană-Fest” preţurile erau „pentru toate buzunarele”).

* Latină vulgarizată. Socoteala de-acasă era că, după demisia actualului primar, s-ar putea amâna „sine diem” alegerile pentru primăria Sibiu, pentru ca să nu se ivească o problemă de incompatibilitate cu o importantă funcţie guvernamentală (Realtv, 9 februarie).

* Ca pentru noi. Un titlu pe înţeles dintr-o retransmisie a „Mesagerului” din 18 februarie: „Forfotă mare la Veneţia”. N-aţi ghicit? Subiectul era celebrul Carnaval! Se anunţă forfotă la Rio.

* Exclusivităţi (reportaj din nămeţi, într-una din zilele de pe la începutul anului): „Este aşa de frig pentru că la noi este un vânt care bate numai la noi, Crivăţul” (Romtv, 27 ianuarie). Păi, să pună de-o acţiune salvatoare live, cu reţeta eroului dintr-o poveste a lui Eminescu: moşneagul, un fel de Dănilă Prepeleac, a luat un şumuiag de paie şi a plecat să astupe Borta vântului. Cine ştie ce noroc s-ar putea să dea peste temerari, mai ales dacă ajung pe undeva spre Siberia! Pentru lexicograful ieşean August Scriban, lucrurile erau clare: orientarea „spre crivăţ” înseamnă „spre partea de unde bate crivăţul”, adică „spre Rusia”.

* Zoologie pidosnică, după horoscop (capitolul „acvatice”): „Leii sunt în apele lor, se simt bine”, ca şi „Berbecii”, care „au toate şansele să se simtă în apele lor, pentru că…”; nici de „Peşti” nu va fi rău; ei „vor respira uşuraţi; terminarea unor lucrări dificile îi va face să se relaxeze”; în schimb, „Racii vor avea parte de controverse cu cineva din anturajul apropiat…” (noroc de cleşti!) etc. Aşadar, totul limpede, nu mai trebuie să apelaţi la „tămăduitoarele clarvăzătoare”; acestea au un limbaj elevat, dar ceva mai criptic, cel puţin pe internet (de tipul „Unii gemeni îşi vor relansa viaţa sexuală”).

* Încercaţi şi la „Meteo”. Dacă pe alte porţi e mai greu accesul în canale tv., poţi tatona dinspre un rol mai modest, cum este buletinul meteo: poate fi o… portiţă! Există precedente demne de luat în seamă: de exemplu, un Cristian Tabără, pe vremuri prezentator (cu vocea ca din butoi, păstrată şi astăzi, pentru gravitate) de „Bulătin Mătăo”, care a ajuns, apoi, să aibă „Parte de carte” (dar şi de multe altele!). Sau o Geanina Corondan, cea care, în timpul prezentării show-ului meteo, se prefăcea că se încurcă în firele de la mai mulţi… mauşi (un plural de la maus „mouse”), dar care a devenit realizatoare de emisiuni, a cântat (şi mai cântă), a voiajat profesional prin toată ţara şi, mă rog, a figurat, totuşi, pe lista de suspendaţi de la TVR…

Cum se alintă, acum, viitoarele vedete (deocamdată numai f.f. prezentabile, nu doar vestimentar): soarele – ne răsfaţă sau se ascunde; vântul – când discret, când nervos, dar astăzi nu va exagera; norii – fugari, dar vor umple cerul; temperatura – generoasă ori zgârcită etc. (oricum, asupra temei suntem obligaţi să revenim).

* Dar noi cum vorbim despre vreme? Poate mai aproape de limbajul, cinstit, al damelor din lumea mare a epocii lui Caragiale. Vă amintiţi? Intrând pentru five o’clock tea într-un salon „pur stil Louis XV”, la madame Esmeralde Piscopesco, madame Protopopesco (Miţa, e drept!), soţie de mare agricultor, exclamă: „E un ger afară, maşer, că nu-ţi poţi face o idee… Dacă o ţinea aşa toată noaptea, se duce dracului rapiţa!”.