Viitorul cultural al Iaşului, prin răspunsurile date de Florin Cîntic la întrebările puse de cititorii Ziarului de Iaşi

Vicepreşedintele Fundaţiei Iaşi – Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Cîntic, a realizat un draft al strategiei prin care Iaşul să obţină acest titlu.

DRAFT – STRATEGIA CULTURALĂ

În cursa pentru titlul de capitală europeană a culturii vor să mai intre şi Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Craiova, Arad, Brăila, Alba-Iulia şi Braşov. Ce şanse are Iaşul?

Florin Cîntic, invitatul Ziarului de Iaşi la Tema Săptămânii, a început să răspundă la întrebările puse de cititori. Vă invităm să le parcurgeţi în rândurile de mai jos:

Dora: Domnul Florin Cantic, am citit proiectul de strategie si am vazut multe promisiuni vagi foarte greu concretizabile. As dori sa va intreb:

1. Daca va propuneti (impreuna cu primaria) sa construiti si un spatiu care sa fie destinat organizarilor de concerte, festivaluri de muzica, spatiu care in acest moment lipseste cu desavarsire. Nu credeti ca Teatrul National si Ateneul Tatarasi nu sun suficiente si nu sunt adecvate pentru multe alte tipuri de activitati culturale? Stiti ce taxe aberante percep TNI si ateneu pentru ONG-urile culturale care nu primesc niciun ajutor financiar si care vor sa faca reprezentatii in aceste spatii?

2. Cum vedeti strategia pentru Iasi, raportat la agendele culturale ale celorlate orase care concureaza pentru acelasi titlu, in care sunt cuprinse mult mai multe activitati culturale, printre care festivaluri de muzica de diferite genuri si care nu prevad atat de multe activitati gratuite? De ce considerati ca gratuitea evenimentelor culturale este atat de oportuna in Iasi, fata de alte orase?

3. Puteti sa spuneti concret cum credeti sa se poate realiza sprijinirea activitatilor culturale teatrale si muzicale independente? Legat de acest ascpet, puteti nominaliza ONG-urile culturale care anul trecut au primit finantare de la primarie si pentru ce activitati si de ce altele au fost respinse fara motivare?

Florin Cîntic: Strategia nu poate cuprinde decât niște linii de dezvoltare viitoare care se vor concretiza sau nu în funcție de deciziile politice pe care le asumă Consiliul Local. Ea nu construiește decât un cadru de referință (de aceea propune obiective și măsuri asociate acelor obiective) și nu stabilește acțiuni concrete. Acestea vor fi asumate de instituțiile care vor solicita pe viitor finanțari ale Primăriei și care vor trebui să arate ca respectivul eveniment cultural se înscrie în obiectivele și măsurile aprobate. Strategia NU ESTE dosarul de candidatură. La rândul său acesta trebuie doar să se înscrie în limitele și obiectivele stabilite de strategie.

1. Răspunsul la această întrebare este, în Strategie, la p. 17, Măsura 15.

2. Agendele culturale sunt doar însumarea ofertei culturale complete a orașului. Strategiile se dezvoltă pe planuri de acțiune care încep să stabilească proiectele și manifestările viitoare după ce strategia e aprobată. Noi încă nu am ajuns în această fază, o vom face cam în trei luni.Nu consider gratuitatea deloc oportună. Evenimentele gratuite, în aer liber, au întotdeauna o componentă de marketing economic sau politic așa încât gratuitatea e înșelătoare. Singura parte a strategiei care ar interfera cu această practică e cea legată de accesul la cultură a defavorizaților și de componenta social-democrată a politicilor publice legată de "democrația culturală"

3.Sectorul independent trebuie sprijinit din fondurile pentru ONG-uri alocate de autoritățile locale, din sponsorizări, din finanțări ale AFCN-ului și din proiecte internaționale pe linia "Creative Europe". Pentru lista finanțărilor pe anul trecut adresați-vă direct Primăriei, pe Legea 544, eu nu am asemenea informații.

Mihai: Domnule Cantic, cred ca in promovarea Iasiului in competitia pentru capitala culturala europeana trebuie pus mai mult accent pe specificului orasului nostru, in comparatie cu competitoarele din Romania. Cluj, Timisoara, Alba Iulia ofera acelasi model ca Sibiul – acela de “burg” ardelean, cu influente traditionale catolice si protestante ; este versiunea romaneasca a orasului european clasic, chiar stereotip. In 2021 Romania trebuie sa vina cu altceva : Iasiul ofera o traditie culturala solida si un patrimoniu istoric incontestabil : avem cea mai frumoasa Universitate din tara (cladirea universitatii din Bucuresti de ex. este oribil mazgalita cu grafitti si sub zidurile ei dorm boschetari ; nu exagerez, nici nu incape comparatie cu cea din Iasi) ; Mitropolia, Teatrul National, Palatul Culturii, Trei Ierarhii sunt cladiri unice in Romania si pot rivaliza cu succes cu obiective similare din orice oras european. Multe evenimente importante pentru cultura si istoria Romaniei au avut loc in premiera in Iasi, se cunosc, nu le mai reiau. Trebuie scos mai bine in evidenta si ceea ce diferentiaza Iasiul de rivalele din Ardeal : faptul ca ofera un model de cultura si traditie predominant ortodoxa, mai putin cunoscuta si mai putin « exploatata », in egala masura parte a mostenirii culturale europene, la extremitatea estica a U.E., cu un alt tip de traditie multi-etnica –urme ale culturii evreiesti, armene, grecesti, lipovenesti, etc. Evident, mai e ceva : cand va veni momentul primei evaluari, sa se termine odata asfaltarile si principalele santiere, macar din zona centrala-culturala a orasului. In alta ordine de idei, desi din pct de vedere economic suntem in urma Clujului si Timisoarei, la fel era si Sibiul in 2007. Pesimistii de profesie si cucuvelele nu lipsesc, dar nici nu ne ajuta cu nimic.

Florin Cîntic: Iașul are , desigur, un patrimoniu impresionant, o viață culturală bogată și un impact educational și creativ semnificativ, dar titlul de capitală nu se dă ca o recunoaștere a ceea ce ești, ci pentru un proiect, pentru un concept de dezvoltare prin cultură, altfel spus pentru ce vei deveni începând cu 2021. Vom convinge doar dacă agenda culturală nouă propusă pentru 2021 va demonstra că va ajuta la dezvoltarea orașului și că întreaga comunitate, indiferent de opinii politice, credințe sau diferențe de cultură este implicată și sprijină acest proiect. Faptul că suntem cu un pas mai în spate nu e un handicap, dimpotrivă, e un atu dacă vom folosi această oportunitate (candidatura) pentru a schimba ceva în bine și pentru a-i ajunge din urmă pe cei mai întreprinzători sau mai favorizați decât noi.

 

Catalina: Cat de competenti sunt cei care fac parte din Fundatie? Eu as fi interesata de a sti ce realizari are fiecare membru al Fundatiei. Credeti ca se poate sa faceti publice demersurile membrilor

Florin Cîntic: Sunt cel puțin la fel de competenți precum colegii lor din echipele de la Cluj și Timișoara. Voi propune să se publice CV-urile lor pe site-ul www.iasi2021.ro

Stoica: Datorita marilor personalitati care au zidit , au conceput , au creat si au lasat ceva in urma lor , orasul Iasi este un oras cu traditie universitara , culturala si stiintifica . Pentru a scoate la lumina meritele inaintasilor de ce colectivul format nu este alcatuit din oameni care au creat ceva , din toate domeniile si in special cel universitar-academic ? Cate monumente se vor reabilita in acest an ? Dar anul viitor ? Cand va fi pus la dispozitia orasului Muzeul Municipal ? Care este strategia concreta de a crea manifestari culturale comune intre universitati si institutiile de cultura ? Mentionez ca fara termeni impusi si fara un colectiv de profesionisti care sa munceasca – nu sa se plimbe si sa fluture banii iesenilor – totul va ramane o mare CACIALMA si aceasta tema

Florin Cîntic.: Aș îndrăzni, cu toată modestia, să vă sugerez să îmi consultați CV-ul pentru a vedea că nu am fost adunat de pe drumuri și că, după 25 de ani de management cultural la cel mai înalt nivel, după ce am fost ales în board-ul unor importante organisme tomânești și europene pentru cultură și am coordonat cele mai mari proiecte ale Iașului de reprezentare internațională aș putea îndrăzni să afirm că am o oarecare experiență. Cât privește latura academică, am obținut, prin concurs, poziția de profesor universitar, am un doctorat în istoria culturii luat cu domnul acad. Alexandru Zub, un masterat la Paris și am fost Visiting Professor la New York University și Fulbright Professor la Chicago.. Ar putea fi oare de ajuns pentru Dvs.?

Adriante:

1. Credeti ca strategia culturala a unui oras poate fi elaborata de catre oameni care n-au nici in clin nici in maneca cu ideea de cultura?

2. Cum credeti ca strategia culturala se poate baza pe o propunere inepta cum e aceea legata de asa zisul pogrom de la Iasi, idee laudata de catre dumneavoastra? De ce va alaturati unui cor care se-nfiripa pentru a canta partitura unor organizatii interesate sa ne dezonoreze? Nu va spune nimic faptul ca Sinagoga Mare dainuie neatinsa la fel ca si „Casa de la cinci drumuri” care apartine tot cultului mozaic in ciuda tuturor propunerilor de sistematizare din zona? Sunt astea marci ale intolerantei pentru care trebuie sa ne turnam cenusa in cap? Stiati ca primul teatru evreiesc DIN LUME a fost infiintat la Iasi? Asta nu conteaza in formula cultura fara ura?

3. Nu vi se pare ca "manifestarile" ocazionate de sarbatoarea Sfintei Parascheva se apropie foarte tare de ceea ce cred oficialitatile orasului despre cultura? Comertul infect alaturi de concerte dubioase si "pelerini" habotnici repezindu-se la pomeni ca in Evul Mediu pot fi elemente care sa defineasca un oras cultural? Poate doar in cazul in care includeti manelistii in randul personalitatilor culturale…

4.Ati vazut cum arata parcarea din spatele Teatrului? Pentru contrast s-a asfaltat doar partea dinspre Opera sau pentru a arata inca odata de partea cui e Primaria? Ati vazut mocirla din fata salii Uzina a Teatrului? Sau Teatrul nu face parte din "strategie"?

Florin Cîntic.: Cred că puteți găsi, mai sus lămuriri cu privire la strategie precum și la modestele mele înzestrări care m-ar putea eventual recomanda pentru această treabă. În privința propunerii făcute de de firma Namogo vă pot spune ce le-am spus și lor: e o construcție închegată și profesionist scrisă care pornește de la ideea de a promova valori europene perene precum libertatea și toleranța față de minorități. Nu se poate însă construi un dosar de candidature pe tema Pogromului, nimeni nu ar putea susține un asemenea lucru și eu nu am spus vreodată așa ceva.

Dezbaterea morală și discutarea acestei teme sensibile e necesară, dar pe alte coordonate, nu în cazul dosarului de candidature pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii. Da, imaginați-vă că știam de existența Teatrului "Pomul Verde" și dacă aveți curajul de a ieși de sub carapacea lașă a anonimatului vă aștept la Arhivele Naționale să vă arăt un afiș original al acestei instituții, de la 1879.

Beria viorel: intrebarile mele sunt urmatoarele: cine este firma KEA care a facut/calculat parte din strategia aplicatiei Iasului? cum a fost selectata? pe baza caror criterii? ce a adus nou fata de ce se stia inainte? si evident cati bani a primit pentru serviciile sale?

Florin Cîntic.: Firma KEA poate fi lesne găsită pe internet pentru detalii. Este una dintre cele mai mari firme de consultanță din Europa, are contracte foarte serioase cu Uniunea Europeană (a făcut, printre altele, strategia de cooperare pe linia industriilor creative dintre Europe și China) și a fost propusă de mine.

Analiza lor este un instrument de lucru pentru noi, cei care construim conceptul și dosarul și  constituie un punct de plecare profesionist pentru evaluarea impactului viitor realizat de o firma recunoscută. Ea nu a fost facută publică pentru că ultima tranșă din contract a fost plătită la începutul acestui an. Nu știu detaliile financiare pentru că eu nu mă ocup de asta. Vor fi publice când fundația își va prezenta raportul.
 

S. Vasiliu:

Intrebarea 1: Cum putem scapa de limba de lemn si risca niste propuneri mai curajoase si un limbaj mai aerisit?

Intrebarea 2: Cum e posibil ca un document atat de important sa fie pus in responsabilitatea unui singur individ, F. Cintic, a carui pregatire e cel mult indoilenica?

Intrebarea 3: Cat a platit pana acum Primaria pentru redactarea acestui document? DOCUMENTUL ARE 5000 DE CUVINTE IAR JUMATATE DIN MATERIAL E FORMAT DIN INFORMATII DE PE WIKIPEDIA.

Intrebarea 4: Daca F. Cintic ar fi evaluator cu ce nota ar evalua aceasta fituica nenorocita scrisa pe genunchi? (pe o scara de la 1 la 10) Cu interes, S. Vasiliu

Florin Cîntic. Apreciez interesul Dvs., ca și curajul nemaivăzut de a semna atacuri murdare cu pseudonim. Aveți mai sus detalii despre activitatea mea. Cât privește exprimarea Dvs. grosieră, aș aprecia dacă ați avea buna cuviință să vă cereți scuze. 

 În privința stilisticii, acesta este un document tehnic care, tradus, va fi accesibil birocraților de Bruxelles. Floricelele poetice și expresivitatea literară nu-și au locul aici, asta e. Eu aș evalua strategia cu 8.50, iar moralitatea Dvs. cu 2.

Marin V.: Cum credeti ca trebuie sa se raporteze Strategia vizavi de Pogromul de la Iasi?

Florin Cîntic..Am mai precizat că strategia e un document tehnic și nu are nicio treabă cu Pogromul din 1941. Nici dosarul de candidatură nu are a face, în opinia mea, cu acel eveniment tragic. Repet, ce cred că ar trebui totuși făcut, pe o linie de dezbatere critică și educativă  a trecutului, ar fi o discuție publică, lucidă și depasionalizată, cu argumente, mărturii și documente, a acelui moment cumplit în care civili evrei nevinovați au fost trimiși la moarte și cu ajutorul concitadinilor lor români, unii dintre ei, vecini de o viață. Nu ne folosește la nimic să băgăm capul în nisip și să pretindem că nimic nu s-a întâmplat. În orice țară civilizată astfel de momente traumatice ale identității locale au fost abordate frontal, cu curaj și responsabilitate.

pitzu: Spuneti ca "Prezenta propunere de strategie reprezintă un efort de sinteză realizat cu instrumentar cantitativ și calitativ, care pleacă de la analiza potențialului cultural și creativ realizată de firma KEA din Bruxelles". De ce nu au fost facute publice rezultatele acestei cercetari? Fiind realizata din bani publici, ar trebui sa poata fi consultata de toata lumea.

Florin Cîntic: O vom face publică după ce vom definitive dosarul. Nu e nimic de ascuns acolo.

Veronica: Cand si unde vom putea vedea in mod transparent cheltuielile Fundatiei Iasi Capitala Cultura Europeana, din conducerea careia faceti parte? Raportul de activitate si cheltuirea bugetului de anul pe trecut ar trebui sa fie publicate pe site, conform legii. De ce nu se intampla asta?

Florin Cîntic: Vor fi făcute publice după de board-ul va aproba închiderea pe anul trecut și după ce raportul va fi înaintat, în conformitate cu prevederile legale, către Administrația Financiară. Deci, cred că la sfârșitul lunii mai.
 

Ștefan: În situația actuală nu putem să dobândim statutul de Capitală Culturală Europeană. Sunt discrepanțe prea mari în orașul ăsta și probleme foarte grave care ar trebui rezolvate nu pentru câștigarea acestui titlu ci pentru câștigarea nivelului de viață pe care îl merită Iașul. Sunt convins că nivelul la care merită să ajungă Iașul este realizabil doar că trebuie luate măsurile potrivite. Soluția constă în democratizarea Primăriei Iași și implicarea specialiștilor necesari în elaborarea strategiilor viitoare ale orașului. Restul depinde de noi, ține de cetățenii acestui oraș să demonstreze cât de cultural este Iașul.

Întrebările sunt următoarele: Cât de pregătită este Primăria să își asume rolul limitat și să recunoască rolul SPECIALISTULUI? Avem două exemple care ne arată cum se poate limita valorificarea potențialului pe care îl are orașul: 1.Conceperea programului și a organizării zilelor Iașului de către primărie. 2.Asumarea prin organizarea și conceperea programului a Festivalului Internațional al Educației de către Primăria Iași. Se poate face clar diferența dintre ediția de anul trecut în care a intervenit primăria și prima ediție cănd a fost organizată de o firmă privată. A doua întrebare este adresată cetățenilor: Căt de pregătiți suntem pentru a ne accepta nivelul de ignoranță și a trece la treabă pentru dezvoltarea comunității noastre? Sper totuși să dăm dovadă de maturitatea necesară și să demonstrăm că se poate, în felul acesta sunt șanse să câștigăm și titlul de Capitală Culturală Europeană.

Florin Cîntic: Nimeni nu poate prevedea în acest moment dacă vom câștiga sau nu. Eu cred că avem șanse și, repet, asta nu depinde de infrastructură sau de chestiunile politice, ci de cât de bine e făcut dosarul și de cum vor judeca cei zece experți europeni.Faptul că unele evenimente sunt organizate mai bine sau mai prost nici nu ne ajută, nici nu ne încurcă. Problema cu specialiștii e foarte delicată căci e greu să alegi între cei care știu cu adevărat și cei care afirmă sonor și dezinvolt că doar ei sunt specialiști. În privința carențelor comunității ieșene aveți, din nefericire, dreptate. E dezbinată, inertă și agitată doar de impostori agresivi și de grupuri de interese. E cel mai slab punct din dosarul nostru, comparativ cu celelalte competitoare.
 

florin: cum poate functiona bine in viitor o fundatie care il are presedinte pe primarul actual al iasului – e terminat politic,este criticat de oamenii de cultura, nu ma refer la lacheii cu care s-a inconjurat, a ajuns celebru in tara cu povestea teilor taiati, in general nu se ridica peste nivelul unui primar de mahala de Dorohoi.

Florin Cîntic: No comment.

Danny B: Ideea nu este rea – Iasi Capitala Europeana …. totul este sa poti . Dar , pentru ca exista asa ceva – Cum poate fi numit Iasiul – Capitala Europeana , cand sunt probleme – Iasiul , nu are un teatru de vara , o sala de spectacole mare unde publicul sa vada artisti si cantareti de pe tot mapamondul . Avem o Sala Polivalenta , cei drept dar cu toate ca in genere , este pentru meciurile sportive , acolo se fac alte chestii .Palatul Culturii / FANIONUL IASIULUI / arata inca ca dupa razboi . S-au construit mall-uri urgent , dar la capitolul refacerii cladirilor istorice , am ramas corigenti !

Florin Cîntic: E adevărat ce spuneți, dar am explicat că nu infrastructura e importantă în desemnarea orașului câștigător. Pe de altă parte, să știți că Iașul a beneficiat de fonduri consistente pentru restaurare, de-ar fi să amintesc de Teatrul National, Muzeul Unirii, Golia sau Trei Ierarhi (pentru mine adevăratul simbol al Iașului, pentru că e unic în lume). Sperăm să vedem și Palatul terminat cândva căci eu, din 1977 încoace, încă nu l-am văzut complet fără schele.

 

Nicolae: Cel mai vechi muzeu de istorie naturală din ţară, aflat la Iaşi, este închis de doi ani din cauza degradării. Are un mare potential acest muzeu. Cand se va redeschide muzeul?

Florin Cîntic: Nu știu, și eu susțin refacerea acestui muzeu cu adevărat istoric al orașului. E o chestiune complicată legată de proprietatea asupra clădirii. Muzeul e administrat de Universitatea Al. I. Cuza, dar proprietatea e incertă și până nu se va finaliza această neclaritate nimeni nu poate investi bani publici acolo că nu le dă voie legea.

E Plin Orasu Dle de Mizerie: Dle Vice Florin Cintic – ce fel de Capitala Culturala sa fie iasi-ul cand toate Parcurile si Strazile dan oras sunt Plineeeeee de Rahatul Maidanezilor cat si a celor care-si scot la Plimbare Animalele de Compagne – tot pa Trotuare si pan parcuri isi lasa rahatii , puteeee pan Parcuri Dle = cum sa stai Linistit pe o Banca sa citesti o Carte cu Rahatii langa Tine pana-n Gat intr-o Capitala Culturala ?? Multumesc

Florin Cîntic: În chestiunea rahatului, mă tem că nu am cum să vă ajut. Cel mult să vă scrutez și să vă compătimesc.

Mimi: Cum poate Iasul deveni oras cultural cu muzeele literare lasate intr-o paragina totala?

Florin Cîntic: Nu sunt la curent cu vreo paragină, dar dacă e așa trebuie să vă adresați Președintelui Consiliului Județean, un apropiat prieten al instituției și un generos susținător financiar al ei.