Cristian Mungiu

miercuri, 30 decembrie 2009, 12:42
2 MIN
 Cristian Mungiu

Voi argumenta nominalizarea lui Cristian Mungiu la titlul de „Oamenii cei mai importanti ai Iasului, din ultimii 20 de ani", printr-un indicator simplu: numele sau aduce 694.000 de rezultate pe Google. Este felul in care Internetul ii contabilizeaza recunoasterea internationala. La 41 de ani, Cristian Mungiu este considerat de numerosi critici de film europeni portdrapelul unuia dintre valurile cinematografice ale ultimelor citeva zeci de ani. A devenit nu numai ambasador al Iasului si al Romaniei, dar si al filmului european.

Speranta lui pentru viitor a inceput in Iasi, unde avea sa filmeze mai tirziu filmul care l-a facut celebru. "4 luni, 3 saptamini si 2 zile" (2007) a obtinut Premiul Federatiei Internationale a Presei Cinematografice si Premiul acordat de administratia educatiei nationale din Franta, iar la  27 mai 2007 a obtinut Marele Premiu al Festivalului International de Film de la Cannes – Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat si la premiile "Globul de Aur".

Academia Europeana de Film l-a declarat pe Cristian Mungiu in 2007 cel mai bun regizor european, iar cu putin timp in urma, prestigiosul cotidian american "The New York Times" si revista britanica "Time", au inclus filmul "4…3…2" in topul celor mai bune productii cinematografice ale deceniului. Recunoasterea internationala a lui Cristian Mungiu a venit insa inainte de Cannes: in 2000, el a obtinut premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul Dakino (2000), pentru scurtmetrajul "Zapping", iar in 2002, filmul „Occident" i-a adus Marele Premiu la Festivalul International de Film Transilvania.

Cristian Mungiu ne-a surprins prin perseverenta cu care s-a intors in trecutul comunist: nostalgic, tragic, sau comic. Daca va reusi sa descrie viitorul cel putin in aceeasi masura, daca vom reusi sa indreptam realitatea prin efort individual dupa cum bine ne sfatuieste, ne vom regasi peste alti 20 de ani alaturi de peliculele sale pretuind si retraind fiecare experienta, cu bune si cu rele.

Comentarii