Afacerile iesene intra la apa de la o zi la alta. Numarul firmelor care nu mai fac fata conditiilor economice actuale si ajung in insolventa este in continua crestere. Din anul 2008, de la inceputul recesiunii, pina in prezent criza a secerat de pe plan local circa 1.000 de firme. Cifrele de afaceri adunate ale societatilor iesene „iesite din joc" inseamna o scadere a PIB local de aproximativ 320 de milioane de lei. Cele mai afectate societati par a fi cele din domeniul comertului. Trebuie mentionat insa ca o societate se poate trezi cu o cerere de intrare in insolventa si din cauza unui singur creditor care a ales sa-si recupereze creanta prin intermediul instantei. La nivel national, cifrele arata ca din 2008 pina in prezent peste 13.500 de firme au intrat in insolventa, iar afacerile acestora depaseau 11,3 miliarde de euro.

Doar o firma din 50 se salveaza din insolventa

Potrivit datelor centralizate de catre Oficiul National al Registrului Comertului, economia locala se afunda continuu. In anul 2008, in judet, se numarau 391 de societati comerciale intrate sub incidenta Legii 85/2006, cu cifre de afaceri insumind 76,34 milioane de lei. Un an mai tirziu, alte 270 de firme ale caror afaceri cumulau 150,7 milioane de lei au ajuns pe marginea prapastiei. In primul semestru din acest an, numarul societatilor ajunse pe butuci era deja de 319 cu o cifra de afaceri totala de 92,94 milioane de lei. Disparitia de pe plan local a 980 de firme a determinat pe linga o scadere a PIB-ului, taxe si impozite neplatite la stat si mai multi someri. Un top al primelor 3 firme intrate in insolventa, arata ca business-urile acestora erau de 144 milioane de lei si aproximativ 1.730 de salariati care ar putea ajunge in somaj.

Criza pare sa nu ierte nimic. Cu toate ca insolventa ar trebui sa fie pentru firmele aflate in impas o sansa de redresare, fiind scutite de penalitati si executari silite, putine sint societatile care nu ajung direct in faliment odata intrate sub incidenta Legii 85/2006. Reprezentantii Uniunii Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR) sustin ca cei ajunsi in insolventa nici nu isi dau interesul pentru a se redresa. „Nu avem o statistica clara a firmelor salvate odata ajunse in insolventa dar cred ca nu avem nici 2% de astfel de cazuri. Insolventa este compusa din doua etape. Este fie optiunea debitorului fie a creditorilor si presupune ori un plan de reorganizare ori, daca nu, falimentul. Multi nici nu incearca sa se redreseze. Un plan de reorganizare prost conceput duce la faliment. Plus ca sint foarte putini care solicita reorganizare si la foarte putini creditorii accepta planul de reorganizare. Multi se grabesc, ori recupereaza tot repede, ori deloc", a afirmat Ioana Moisescu, presedinte UNPIR Iasi. Pentru a evidentia mai bine fenomenul, sefa UNPIR Iasi a dat chiar si un exemplu. „O analiza clara ar fi pe un restaurant. Daca nu ai clienti si incasarile tale sint de 100 de milioane de lei vechi, iar cheltuielile de 200 de milioane, cum reorganizezi societatea? Avind in vedere ca in insolventa planul de reorganizare se suporta din averea debitoarei, o incercare esuata de redresare diminueaza averea acesteia, iar finalul este acelasi: falimentul", a adaugat Moisescu.

„Important este sa apara noi firme pe piata"

Gheorghe Plesu, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAI) sustine ca firmele intrate in insolventa sint ca si in faliment. „Aceste societati se vor inchide. Nu pot exista 100 de ani si este un proces natural. Multe au fost infiintate doar pentru diferite transferuri, pentru afaceri cu statul sau sa functioneze o perioada foarte scurta de timp. Important este sa apara noi firme pe piata care sa ocupe locul lasat liber de aceste societati intrate in insolventa", a apreciat Plesu. Pe de alta parte omul de afaceri sustine ca situatia nu este chiar asa de ingrijoratoare. „Este grav per total, dar daca analizezi un pic vezi ca cifrele nu sint chiar asa de speriat. Avem 1000 de firme intrate in insolventa, iar cifra lor de afaceri totala era de 80 de milioane de euro. Asta inseamna ca in medie o firma avea o cifra de afaceri anuala de 80.000 de euro. Firmele mari fac acesti bani la o singura tranzactie. Pentru un chiosc este grav, dar pentru o firma importanta de constructii sau din domeniul auto, nu", a incheiat Plesu.

In contradictoriu cu cele afirmate de Plesu, Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului Judetean al Interprinderilor Mici si Mijlocii (PJIMM) sustine ca situatia este mai mult decit ingrijoratoare. „Intii dai tonul la cintec si apoi merge dricul din urma. Drumul spre faliment este pavat de bune intentii. Am mai discutat si la Bucuresti despre eliminarea impozitului minimal, dar vorba aceea «desteptul promite, iar prostul trage nadejde». Aceste firme de bine, de rau plateau taxe la stat si chiar daca aveau 1-2 angajati macar le plateau niste salarii. Zero intotdeauna a fost mai mare decit ceva negativ", a spus Vitelaru. Acesta sustine ca exista o sansa pentru salvarea firmelor. „Cum este agricultura de subzistenta, asa este si la IMM-uri. Ne revenim, dar doar cu absorbtie financiara nerambursabila. Cum bancile nu acorda credite la IMM pentru ca au cel mai bun client, statul, atunci lumea ar trebui sa se gindeasca de doua ori inainte de a accesa fonduri nerambursabile. Trebuie sa stie ca mai intii investesc ei si apoi se fac deconturile", a conchis Vitelaru.

1.750 posibili someri din primele cinci firme aflate in insolventa

Situatia firmelor intrate in insolventa pare sa se agraveze. Moisescu sustine ca daca pina acum nu s-a simtit o majorare semnificativa a dosarelor de insolventa situatia pare ca s-a schimbat. „Asta este clar! Numarul firmelor care intra in insolventa creste. O situatie clara vom avea zilele urmatoare", a incheiat Moisescu.

Conform Registrului Comertului, primele trei firme din topul insolventei au cumulat o cifra de afaceri de 144 milioane de lei. In fruntea listei se afla compania TOT GSM Comunication care a intrat in insolventa anul trecut. Potrivit Ministerului Finantelor, la nivelul anului 2008 societatea ce se ocupa cu comertul cu amanuntul al echipamentului pentru telecomunicatii in magazine specializate, figura cu o cifra de afaceri de 68,5 milioane de lei, datorii de 7,2 milioane de lei si 42 de angajati.

Locul secund este ocupat de catre fostul Combinat de Utilaj Greu Fortus SA. Societatea a intrat in insolventa in urma cu doi ani, avind atunci o cifra de afaceri de 65,9 milioane de lei, datorii de 275,8 milioane lei si 1.612 salariati. Pe locul trei se afla societatea Cordial MV. Infiintata in anul 2004, firma se ocupa cu prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor. Intrata in insolventa in anul 2009, societatea avusese cu un an inainte o cifra de afaceri de 9,7 milioane lei, datorii de 8,82 milioane lei si 76 de salariati. Am omis din clasament firme fantoma, cu datorii numai la Fisc, de genul „comerciantilor" de fier vechi. Pe de alta parte, in topul de mai sus nu se regasesc firme cunoscute iesenilor precum Nicolina, Alfincool, Instalatii Grup sau Florum Industrie Alimentara SA. Acest lucru se datoreaza fie faptului ca societatile abia au intrat in insolventa, iar cifra lor de afaceri a scazut fata de anii trecuti, fie sint fabrici de talia Nicolina, confruntindu-se cu probleme financiare de foarte multi ani, astfel ca cifra lor de afaceri a ajuns sa fie de ordinul sutelor de mii de lei, iar miile de salariati au ajuns in somaj.

Tehnoton a reusit sa se salveze de insolventa

Tehnoton SA, firma condusa de omul de afaceri Maricel Popa a intrat in insolventa in anul 2008. Situatia s-a remediat un an mai tirziu, cind societatea si-a achitat datoriile. „Era absurd ca pentru o datorie de 100 de milioane de lei (n.r-10.000 de lei) sa se ajunga la reorganizare sau faliment. Am achitat datoriile, societatea a iesit din insolventa, iar acum merge foarte bine. Anul trecut am avut profit de 2,2-2,3 milioane de lei, am angajat aproximativ 30 de persoane, inclusiv sefi de promotie si cautam specialisti sudori", a sustinut Popa. De cealalta parte a baricadei, insolventa a reprezentat pentru Ionel Agrigoroaei sfirsitul a trei afaceri si ani intregi de munca. Ultima sa societate, firma de textile Aya Sports, a intrat in insolventa anul trecut, dupa ce ieseanul mai trecuse prin astfel de momente, in 1992 si in 1999 cind afacerile sale s-au aflat pe marginea prapastiei. „Dormeam numai cite 3-4 ore pe noapte. Ajunsesem sa negociez cu bancile la ora 10.30 noaptea, iar propunerile de rescadentare sa fie de o luna jumatate, cu conditia sa imi pun toata casa gaj. Stiam cu totii ca nu pot plati intr-un astfel de interval. Abia pe 24 martie 2009, cind am intrat in CIP (n.r. – Centrala Incidentelor de Plata), am inceput sa dorm. Mi-am dat seama ca nu mai am ce sa fac. Am cintat cip-cirip si asta e", a povestit Agrigoroaei anul trecut pentru «Ziarul de Iasi».

Publicitate și alte recomandări video