Odata cu disparitia impozitului preferential pentru microintreprinderi, plata personalului de virf devine dezavantajoasa prin intermediul acestora. Pina anul acesta micile firme puteau opta pentru taxarea cu 3% pe cifra de afaceri. Insa, conform reglementarile legislative, din 2010 toate societatile vor achita numai impozit pe profit. In situatia data, societatile au la dispozitie doua alternative: fie sa convina cu salariatii bine remunerati sa devina persoane fizice autorizate (PFA), fie sa opteze pentru contract de munca. Deoarece a doua varianta se dovedeste mai costisitoare pentru angajator prin prisma contributiilor de achitat la stat, consultantii fiscali sint de parere ca metoda PFA-urilor ar putea reprezenta o solutie viabila atit pentru ambele parti.

Pentru a demonstra care dintre optiuni este mai viabila, "Ziarul de Iasi" va ofera un exemplu concret de costuri ce ar trebui suportate pentru trei manageri de firma care ar lucra, pe de o parte avind salariul real trecut in carnetul de munca, iar pe de alta parte activind ca si PFA.

Economii cit pentru alti sase salariati

In exemplul teoretic luat in calcul presupunem ca fiecare din cei trei manageri are un salariu net de 12.625 lei, adica aproximativ 3.000 euro pe luna. Pentru a putea beneficia de un astfel de cistig, salariul brut trecut pe cartea de munca ar trebui sa se ridice la 18.000 lei, costul complet suportat de firma fiind de circa 23.100 lei pentru fiecare manager.

Presupunind ca salariul brut al angajatului ar deveni venitul lunar brut al persoanei fizice autorizate, dupa ce acesta isi plateste cotizatiile obligatorii la stat, adica impozitul si contributiile la pensii si sanatate, la valoarea salariului minim pe economie, managerul PFA ramine in mina cu 14.900 lei. In conditiile date, firma ar scuti in jur de 5.000 lei pe luna pentru fiecare din cei trei directori, iar PFA-ul ar cistiga mai mult cu 2.300 lei decit ca si angajat cu carte de munca. Din acesti bani, PFA-ul poate plati lunar cite 1.000 lei pentru o asigurare privata de pensii, care sa-i asigure un trai decent la batrinete, iar de restul isi poate permite un leasing pentru o masina buna. Cistigul dintre cele doua forme de plata vine in primul rind din taxele care se platesc la pensii si la sanatate.

"Nu exista o suma minima sau maxima impusa pentru care se poate asigura la pensii o persoana fizica autorizata. Din punctul nostru de vedere, un PFA care cistiga 3.000 de euro poate plati contributii si la valoarea de 1 leu cu precizarea ca aceasta nu va aduna prea multe puncte", a comentat Adriana Grecu, directorul Casei Judetene de Pensii Iasi.

In decurs de un an, intelegerea facuta intre patron si cei trei directori din exemplul nostru ar putea permite firmei sa puna deoparte aproximativ 180.000 lei, banii acestia acoperind costurile complete a sase persoane renumerate cu salariul  mediu pe economie trecut pe cartea de munca.

Au disparut 22.300 de contracte de munca

Desi, teoretic, fiecare angajat al unei societati ar putea fi transformat in persoana fizica autorizata, in functie de domeniul de activitate, aceasta masura poate intra in contradictie cu reglementarile avute in vedere de Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). In urma cu citeva luni, un call-center din Iasi a fost sanctionat cu 200.000 lei deoarece folosea forta de munca a 208 persoane platite sezonier, in baza unor conventii civile, fara a avea contracte individuale de munca.

Datele centralizate de inspectorii ITM arata ca, la nivelul judetului nostru, pe parcursul anului trecut au disparut circa 22.300 de contracte de munca numai din sectorul privat, cele active la sfirsitul lui decembrie 2009 fiind de 106.500 fata de 128.800 la finele lunii decembrie 2008. Comparind ultimii doi ani se observa de asemenea ca numarul contractelor de munca noi inregistrate anul trecut la ITM este in scadere cu 40% pina la 46.300 unitati.

"Cele mai multe incetari au avut loc in domenii precum, in ordine, constructii, comert cu amanuntul, protectie si paza, fabricarea de articole de imbracaminte si restaurante. Cele mai multe angajari s-au facut tot in constructii, comertul en gros insa, paza, restaurante si brutarii", a exemplificat Simona Adonicioaie, directorul adjunct al ITM Iasi.

Investitii in infrastructura, nu in consum

Reprezentantii mediului local de afaceri sint de parere ca trendul descendent va continua si in acest an pe fondul situatiei economice actuale.

"Ar trebui sa ne trezim cu totii si sa facem investitii in infrastructura nu in consum. Sustin ca trebuie dezvoltat antreprenoriatul in rindul tinerilor, dar problema este ca nu avem o situatie a domeniilor in care merita sa investesti. Am avut chiar o discutie cu cei de la AJOFM (n.r. – Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca) pentru a vedea orientarea pe piata muncii dar datele statistice oferite nu ne permit sa tragem o concluzie foarte clara. O solutie viabila este sa cautam investitori mari care sa creeze locuri de munca", a opinat Gheorghe Plesu, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Iasi 2003.