Colaborarea economica dintre Romania si SUA, implicit nivelul investitiilor americane in tara noastra, nu se bucura de rezultate incurajatoare.
Dimensiunea economica a parteneriatului strategic bilateral romano-american inregistreaza mari intirzieri fata de rezultatele obtinute in celelalte componente (relatia politica bilaterala, cooperararea militara, parteneriatul pentru prevenirea proliferarii armelor de distrugerea in masa si a riscurilor neconventionale, cooperararea regionala-Kosovo, Bosnia, PAESE, SECI).
Partea americana reproseaza factorilor de decizie de la Bucuresti tergiversarea luarii deciziei in demarararea unor proiecte, cum ar fi cele propuse de Tenneco, Energy Transportation Group, Case-Valmont, Transchem, sau renuntarea de catre partenerii romani la proiectele propuse anterior (Westinghouse, Hyatt, McDonell Douglas).
"Romania nu are investitii americane pentru ca nu a convins prin reformele facute ca se asigura o dezvoltare fireasca, spre o economie de piata performanta, iar, pe de alta parte, pentru ca nu s-a straduit sa aiba nici macar un proiect de investitii finalizat si implementat cu o companie americana de anvergura. Dimpotriva, au existat nu doar tergiversari, ci chiar bete in roate puse in calea unor proiecte care ar fi jucat un rol notabil de antrenare a unor asemenea investitii. O tara ca Romania nu poate spera in investitii americane serioase, in masura in care pe piata romaneasca prezenta companiilor de anvergura se limiteaza la Coca-Cola si McDonald ‘s, in timp ce nici o companie din zonele de virf ale tehnologiei nu actioneaza", considera analisrul economic Ilie Serbanescu.
Potrivit datelor statistice, volumul investitiilor directe americane in Romania este de 280-290 milioane dolari la care se aduga circa 80-100 milioane in investitii de portofoliu pe piata de capital. Acest volum este considerat insuficient pentru realizarea demersurilor de integrare euro-atlantica, comparativ cu nivelul investitiilor din Ungaria (6,2 miliarde de dolari), Polonia (4 miliarde de doalri), Cehia (1,53 miliarde de dolari). Reprezentantii ai Administratiei SUA apreciaza ca volumul investitiilor americane in Romania ar trebui sa atinga cifra de 3 miliarde de dolari la inceputul mileniului urmator (2001).
Daca pina la alegerile din 1996 deficitul de investitii straine in Romania era justificat prin deficitul de imagine, in acest moment se pare ca lucrurile stau exact invers, in sensul ca insuccesul unor firme americane importante, pe linia plasarii unor investitii substantiale, determina aprecieri negative la adresa climatului de afaceri din Romania si, implicit, la imaginea noii administratii.
Guvernul de la Bucuresti va trebui sa accelereze realizarea unor proiecte de investitii cu partea americana, cu o valoare totala de cel putin 4-500 milioane de doalri, dupa estimarile specialistilor, astfel incit acestea sa fie finalizate pina la vizita presedintelui Emil Constantinescu in SUA. Printre proiectele cel mai bine pozitionate in vederea aprobarii pina in iulie a.c. sint proiectele Combined Energy pentru termocentrala Slatina, Amoco, Westinghouse pentru centrala Braila, Transchem.
Printre proiectele de investitii semnificative americane recent aprobate sau aflate in curs de negociere se afla: achizitionarea de catre TIMKEN a pachetului majoritar din capitalul S.C. "RULMEMti GREI" Ploiesti, compania americana angajindu-se sa investeasca 45 milioane de dolari, in urmatorii cinci ani, in extinderea si retehnologizarea fabricii; construirea unei centrale electrice independente care sa alimenteze Combinatul de aluminiu Slatina in baza unui contract incheiat cu COMBINED ENERGY Corporation, valoarea investitiei fiind de 200 milioane de dolari, obiectivul urmind sa intre in functiune in circa 30 de luni de la data demararii lucrarilor; realizarea unui societati mixte pentru construirea si administrarea unui terminal de gaze lichefiate in portul Constanta, valoarea investitiei fiind de 180 milioane de dolari; participarea unui consortiu american, condus de Westinghouse Corporation, la modernizarea termocentralei Braila, investitie reprezentind 300 milioane de dolari; construirea de drumuri forestiere in zone greu accesibile, recoltarea masei lemnoase si prelucrarea acesteia, proiect sustinut de TENNECO care a investit deja circa 15 milioane de dolari imtr-o fabrica de prelucrare a lemnului brut din zona Caransebes; cultivarea intensiva a porumbului, pe o suprafata de 100-150 mii hectare, cu seminte, utilaje agricole si tehnologii americane, firma TransChem propunind un proiect in valoare de circa 80 milioane de dolari, cu garantie guvernamentala romaneasca; modernizarea parcului agricol prin dotarea cu utilaje moderne agricole si de irigatii de productie americana, Guvernul roman aprobind, in noiembrie 1997, emiterea unei garantii guvernamentale pentru o prima faza a proiectului, in valoare de 80 milioane de dolari, initiativa apartinind companiilor CASE si VALMONT. (Adriana Saftoiu)