Iasul este in continuare putin atractiv pentru investitorii straini. Asta in conditiile in care sefii judetului si cei ai orasului anunta cu surle si trimbite aproape in fiecare zi ca o mare companie este interesata sa investeasca in zona. Exemplul, societatilor Electrolux ori Infineon, care au tatonat piata locala, dar au ales sa investeasca in Bucuresti, Timisoara sau in tari din Asia din cauza neatractivatii Iasului ori a lipsei de facilitati oferite de municipalitate este mai mult decit graitor. Motivele care ii tin pe investitorii straini departe de Iasi sint, potrivit consultantilor economici ieseni, infrastructura de transport slab dezvoltata, lipsa spatiilor de birouri adecvate, calitatea proasta a serviciilor si preturile relativ ridicate ale terenurilor. „Cunosc cazul unor investitori in IT din Germania care au venit la Timisoara, s-au urcat in trenul spre Iasi, dar au coborit imediat dupa ce au vazut conditiile din mijlocul de transport", a sustinut Dan Ganciu, senior consultant al firmei Relians.

Iasul, atractiv doar pentru firmele de IT

Dupa cum arata consultantii economici, sint putine sanse, ca in Iasi sa se mai realizeze investitii straine importante in domeniul industrial. Iasul prezinta  insa avantajul de oras universitar si al infrastructurii bancare dezvoltate. „Oferta, mai ales in zona invatamintului tehnic, calculatoare, este una calitativa, recunoscuta la nivel international", a argumentat Tudor Jijie, lector doctor al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor. Potrivit specialistilor in domeniu, pe harta economica a Iasului va creste in special valoarea investitiilor in servicii, firme de IT si cele de produse farmaceutice.  „Firmele internationale vor deschide in continuare call-centere, tinind cont de forta de munca pregatita si insuficienta in alte zone ale tarii. S-ar putea constitui si alte firme mai mici in domeniul farmaceutic sau ar putea fi folosit potentialul Iasului in domeniul electrotehnic. De asemenea, industria media, mai ales publicitatea de orice fel, ar putea cunoaste o ascensiune", a mai spus Ganciu.

Exemplul Clujului

Orasul prezinta doua mari dezavantaje pentru atragerea investitorilor straini: in primul rind legatura aeriana cu alte orase mari din tara sau strainatate este destul de proasta, iar in ultimul timp a inceput sa se simta si lipsa spatiilor de biroruri. „Iasul nu este implicat in proiecte de anvergura la nivel economic care sa aiba ca efect atragerea de investitori. Tehnopolisul este, pina la acest moment, o idee remarcabila, dar inca timida. Nu exista centre de afaceri de mari dimensiuni. De asemenea, avem de-a face cu o adevarata penurie de spatii de birouri", a sustinut Jijie. Spre comparatie, la Cluj, autoritatile locale s-au implicat in identificarea si constructia de spatii destinate investitorilor. In acest sens, s-a pus pe picioare centru industrial Tetarom, care a atras pina acum 20 de firme, din diverse sectoare de activitate, de la dezvoltare imobiliara, pina la arhitectura, IT sau comert. „Tetarom  administreaza deja doua parcuri industriale, Tetarom I si Tetarom II, cu o suprafata totala de 38,8 hectare, iar Tetarom III urmeaza sa obtina autorizatia. Pretul de inchiriere a parcelelor este intre 0,12 si 0,5 euro mp, la halele de productie intre 1,5 si 2 euro mp, iar la birouri 3-4 euro mp", ne-a spus Adela Mirza, sef serviciu marketing al Tetarom. In total, potrivit reprezentantilor Tetarom, in primele doua parcuri industriale s-au investit peste 175 de milioane de euro si va oferi peste 6.000 de locuri de munca.

Cum a dat bir cu fugitii concernul Infineon

Specialistii din domeniul tehnic acuza insa lipsa de implicare a autoritatilor locale. „Acum trei ani, Infineon, principalul furnizor de circuite electronice pentru automobile, a dorit sa investeasca in Iasi. Proiectul a esuat insa pentru ca intilnirile s-au desfasurat fara nici un plan, sporadic, cu persoane diferite. Investitorii au hotarit in consecinta sa infiinteze centrul de proiectare in Bucuresti, unde au luat multi dintre specialistii ieseni. Din cite stiu, au infiintat in cele din urma fabrica in China", a precizat Mircea Slanina, manager al firmei de consultanta in domeniul IT Multinova care a coloborat cu Infineon la dezvoltarea unor proiecte de domeniul universitar.