Evazionistii din Iasi, depistati anul trecut, au pagubit bugetul statului cu 34 milioane de lei, adica opt milioane de euro. In total au fost transmise Parchetului Iasi pentru verificari detaliate 156 de sesizari penale.

"In ziua de astazi se pot tranzactiona bunuri chiar si cu ajutorul unui cod fiscal si de asemenea, se pot face tranzactii comerciale stind pur si simplu in fata unui calculator. Ca sa nu mai spunem ca oricine isi poate face facturi la imprimerie", este de parere Viorel Gavril, comisar in cadrul Garzii Financiare Iasi.

Evazionistii folosesc, in general, trei metode pentru a evita plata taxelor si a impozitelor.

Filiera TVA

Potrivit comisarilor fiscali, cea mai folosita metoda de a frauda statul este nedeclararea vinzarilor si neinregistrarea acestora in contabilitate. Cazurile de acest gen sint numeroase, dar s-a constatat ca prejudiciile descoperite sint mici in comparatie cu celelalte metode.

"Se fac achizitii interne, fara TVA, cu explicatia ca firma de la care s-au cumparat bunurile este comisionar pentru livrari la export a bunurilor cumparate. Explicatia este falsa, insa. In acest caz, firmei ii sint calculate TVA-ul si majorarile de intirziere. De asemenea, s-a mai intimplat ca firmele sa precizeze ca bunurile sint achizitionate pentru institutii neplatitoare de TVA, dar cind s-a identificat natura tranzactiei a reiesit ca declaratia era falsa", spun comisarii.

Domeniul in care sint des intilnite acest gen de infractiuni sint tranzactiile cu deseuri feroase si neferoase, iar firmele implicate apartin persoanelor de etnie roma din Grajduri, Ciurea sau Hirlau.

Tranzactiile intracomunitare

Cele mai mari cazuri de evaziune fiscala sint inregistrate de societatile care activeaza in comertul intracomunitar. "Cele mai multe cazuri de evaziune fiscala in acest domeniu pornesc de la infiintarea unei firme cu inregistrarea falsa a sediului administrativ. Operatiunile comerciale sint derulate intr-un interval scurt, deoarece achizitiile intracomunitare se declara lunar. Bunurile sint aduse in tara si vindute prin intermediul altor firme, nefiind declarata nicio tranzactie, apoi patronii dispar", mai spune comisarul Viorel Gavril.

Un caz produs dupa acest tipar este cel descoperit de catre comisarii ieseni in cursul lunii trecute. Olimpika Fruct SRL, firma infiintata intr-o comuna din judetul Vaslui a realizat tranzactii intracomunitare la finalul anului 2009 si inceputul lui 2010 in valoare de 6,9 milioane de euro. Dupa cum spun comisarii Garzii Financiare, firma a achizitionat din Olanda peste inghetat, iar ulterior marfa a fost vinduta pe piata ieseana prin intermediul altor societati. Patronul firmei, Liviu Mitrofan a fost amendat cu suma record de 511.000 de lei si este cautat de autoritati. Dupa declaratiile rudelor, Mitrofan ar fi plecat in Anglia impreuna cu familia.

In spatele boschetarilor

In ultimul timp, a inceput sa fie utilizata din nou metoda vinzarii firmelor cu probleme financiare catre persoane fara capatii. Boschetarii sint ademeniti cu sume infime de bani pentru a fi trecuti cu numele in actele administrative ale firmei.

Cei care controleaza cu adevarat firma deruleaza in numele boschetarilor tranzactii de milioane de lei, iar raspunderea penala pentru evaziune revine titularului societatii.

Exemplu este cazul unui boschetar din Hirlau, autorul scriptic al unui prejudiciu in valoare de peste un milion de euro. Dumitru Catargiu, pus patron la firma Gelco Print SRL este in prezent cercetat de Directia Nationala Antifrauda (DNA), din cauza ca in numele acestuia au fost realizate in 2008 tranzactii comerciale cu peste 60 de societati, fara a se plati la buget niciun impozit. Potrivit marturiilor si probelor de la dosarul instrumentat de DNA, Dumitru Catargiu a fost ademenit sa preia Gelco Print SRL de la fostii proprietari, intermediari fiind doua persoane de etnie roma din Hirlau.

Un alt caz de acest gen este cel al lui Emil Rusu care are trecute pe numele sau 37 de firme din toata tara cu datorii catre furnizori sau catre bugetul statului.