Garda Financiara a inceput un control la asociatia firmelor care au prins contracte pentru lucrari de asfaltare cu bani din creditul Dexia. Comisarii institutiei au inceput verificarile in urma cu o saptamina, fiind vizate trei firme care s-au asociat pentru a lucra mai multe strazi din municipiu in perioada 2007 si 2008. Firmele carora le-au fost cerute documente sint Euroconstruct Grup, SCCF Grup Colas si Citadin SA. Cele trei firme s-au asociat pentru a cistiga licitatia organizata de Primarie si au impartit un tort de 59,2 milioane lei, din care cea mai mare parte din suma a revenit societatii Euroconstruct Grup.

Reprezentantii Garzii au precizat ca firmele care au executat lucrarile vor fi controlate in mod deosebit intr-o anumita privinta. "Controlul este facut la cele trei firme in ceea ce priveste achizitionarea si consumarea materialelor de constructii folosite in procesul de modernizare al strazilor din municipiul Iasi. Sint vizate contractele de lucrari din anii 2007 si 2008, atit in prima cit si in a doua etapa a modernizarii", a declarat Adrian Ianole, comisar in cadrul Garzii Financiare Iasi.

Directorul tehnic al Primariei sustine ca nu stie de controlul Garzii Financiare. "Nu am auzit de el, dar probabil ca ei controleaza firmele care au obtinut contractele. Nu au competenta de a ne controla pe noi", a spus si Mihai Chirica.

Surse din cadrul institutiei de control spun ca verificarile au fost demarate la solicitarea Prefecturii Iasi, dar si a deputatului Nicusor Paduraru. In decursul ultimilor ani, atit prefectul Dragomir Tomaseschi, cit si deputatul democrat liberal au solicitat mai multor institutii controlul sumelor de bani cheltuiti de catre Primaria Iasi prin creditul Dexia. In urma interventiei celor doi, si Primaria Iasi a fost controlata in februarie 2011 de catre doi inspectori fiscali din cadrul Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala (ANAF).

Reprezentantii actualei guvernari au contestat in repetate rinduri modalitatea de cheltuire a banilor proveniti din creditul Dexia. Aproximativ jumatate din cei 200 de milioane de lei reprezentind imprumutul s-au dus pe asfaltare, iar diferenta de bani, pentru constructia unor locuinte sociale, iluminatul public, pasajul subteran de la Hala Centrala si groapa ecologica de la Tutora.