Daca, peste hotare, obiectivele turistice de anvergura Palatului Culturii reprezinta pentru un oras adevaratul magnet pentru a atrage turisti si bani, la Iasi cea mai impunatoare constructie-monument istoric din oras, si printre cele mai frumoase cladiri din tara, pare uitata de lume. Si aceasta se intimpla nu din cauza ca nu beneficiaza de resursele necesare ale unui obiectiv turistic veritabil, resurse de invidiat chiar si pentru destinatii turistice mult mai cunoscute ale Europei. Ci pentru ca, dupa cum apreciaza specialistii, Palatul Culturii nu este scos suficient in evidenta, nu este pus deloc in valoare. Ce ar fi, insa, de facut? Reporterii "Ziarului de Iasi" au consultat specialisti si oficiali ai mai multor institutii de profil, atit din domeniul culturii sau al turismului local, cit si din aria de acoperire a sectorului imobiliar. Intrebarea la care am solicitat un raspuns este "Cum poate fi pus in valoare simbolul Iasului: Palatul Culturii?"

"Cei mai buni ambasadori ai unui oras sint copiii. Ori, la noi, cei mici stiu ca exista Mc’Donalds si Kid’s Land, dar nu cunosc Palatul Culturi. Habar nu au de el, si nu vor putea astfel sa-l promoveze in strainatate atunci cind vor ajunge sau vor primi vizita unor stranieri", apreciaza Florin Barhalescu, managerul agentiei de turism Icar Tours Iasi. Acesta este insa doar un aspect.

Un altul este acela ca, din sutele de mii de turisti ce trec prin Iasi anual, o extrem de mica parte fac o vizita si pe la Palatul Culturii. E ca si cum ai trece prin orasul italian Pisa si, dintr-un motiv sau altul, nu mergi sa vezi si Turnul inclinat. Cum este posibila o astfel de situatie, ce pare cel putin absurda? Ce ar fi de facut?

Citeva date tehnice ar fi de folos, pentru a ne face o idee despre acest obiectiv cultural si arhitectonic. Palatul Culturii are, potrivit specialistilor imobiliari, o valoare de piata la momentul actual – judecat strict ca o cladire de sine statatoare – de peste 20 milioane euro, fara a include in pret si terenul aferent.

"Daca ar fi luat in calcul insa si terenul de sub imobil, atunci valoarea acestuia ar urca la cel putin 35 milioane euro, tinind cont de pozitia centrala in care este amplasat si de pretul cu care au fost vindute alte imobile in zona’, a argumentat Eliza Neamtu, consilier imobiliar la agentia imobiliara Fidelia Casa.

Valoarea Palatului din scripte: trei salarii medii

Potrivit expertilor din domeniu, daca Palatul ar fi transformat, prin absurd, intr-un imobil cu destinatie comerciala sau sediu de birouri, un metru patrat de constructie ar costa aproximativ 2.000 de euro. In schimb, daca ar fi folosit ca destinatie rezidentiala, ar costa circa 1.500 euro fiecare metru patrat construit.

In ciuda faptului ca Palatul Culturii numara 330 de camere si ocupa o suprafata utila totala de circa 1,1 hectare, dispuse pe trei niveluri, datele financiare aflate in evidentele contabile ale administratorilor institutiei arata ca obiectivul ar putea fi "cumparat", fireste, la modul strict teoretic, cu doar cu trei salarii medii nete pe economie. Si aceasta pentru ca valoarea de inventar a imobilului a fost fixata la sub 3.300 RON.

"E drept ca ultima evaluare facuta dateaza de foarte mult timp, cred ca de prin anul 1970, cind a primit o valoare contabila echivalenta cu 32,48 milioane lei vechi. Insa Palatul, prin destinatia sa, nu ar putea fi niciodata comercializat. El trebuie facut sa arate ca un monument istoric european", a declarat Lacramioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova Iasi, institutie care include si Palatul Culturii.

Dupa cum sustin cei responsabili, planurile autoritatilor in acest sens sint multe. Acestia ne solicita, insa, multa rabdare: rezultatele nu pot fi vizibile peste noapte. Deocamdata, insa, se are in vedere doar consolidarea, Iasul riscind la un moment dat sa aiba un Palat al Culturii in ruine. Despre promovare, probabil se va vorbi abia peste citiva ani buni.

Salvarea de la ruinare

Astfel, pentru a opri transformarea Palatului in ruine, lucru ce parea iminent, Ministerul Culturii a alocat pentru complexul din Iasi, prin programul national de reabilitare a cladirilor si monumentelor istorice, suma de aproximativ opt milioane euro. Banii au fost dirijati catre proiectarea si executia lucrarilor de consolidare a obiectivului si vor trebui cheltuiti in acest sens pina in 2011. Promovarea va urma abia dupa aceasta consolidare, se pare.

"Gindesc o colaborare cu un tour-operator pentru o promovare mai buna a Palatului. Dar nu cedarea lui, pentru ca aici este muzeu, si muzeu trebuie sa ramina. Aceasta institutie merita sa fie cunoscuta in exterior, dar aceste obiective sint pe termen lung", recunoaste directorul Stratulat.

Sefa Complexului Muzeal a explicat ca un prim pas ce poate fi facut ar fi schimbul de specialisti cu cei din strainatate. "La acesta se adauga mai multa atentie catre comunitatea locala si nevoile de cultura ale iesenilor, pentru ca publicul este elementul hotaritor. El este cel care decide ce vrea sa vada, pe linga expozitiile de baza cu caracter permanent. Includ in aceeasi categorie si parteneriatele public-privat cu ONG-urile sau centrele culturale din oras", a mentionat directorul Palatului.

Idei de promovare

Ce spun insa operatorii de turism locali? Ei ar sustine ideea noului director, dar o nuanteaza. Astfel, spun ei, ar fi binevenita incheierea unui protocol de colaborare atit cu Inspectoratul Scolar Judetean, cit si cu autoritatea locala de transport. Conform planului, elevii scolilor iesene ar urma sa fie dusi perioadic la Palat, gratuit, cu un autobuz pus la dispozitie de RATP.

"Am propus ca elevii sa urmeze orele de specialiate – de desen si de istorie, de exemplu – in muzeu, si nu intr-o sala obisnuita de clasa. Astfel, copiii ar putea lua contact direct, in mod practic, cu subiectul abordat, iar lectiile nu ar fi doar pur teoretice. Din experienta acumulata vor putea impartasi si celorlalti,  atunci cind vor avea ocazia sa mearga in strainatate sau sa primeasca vizite din exterior", a motivat Florin Barhalescu, managerul Icar Tours si vicepresedintele Asociatiei Patronale a Turismului Iesean (APTI).

Acesta a adaugat ca, peste hotare, promovarea obiectivelor locale este realizata la toate nivelurile, incepind din momentul in care turistul paseste in respectiva localitate. "De exemplu, in unele state europene, turistul luat de un taximetrist de la aeroport este plimbat pe rute ocolitoare aflate in preajma obiectivelor turistice, nu ca la noi, unde este dus pe drumul cel mai scurt catre hotel. Peste hotare, unii taximetristi chiar cunosc ce este veritabil in orasul lor si fac cunoscut calatorilor acest lucru", a completat Barhalescu.

In plus, seful APTI a spus ca institutia pe care o reprezinta lucreaza la implementarea unui program informatic cu ajutorul caruia turistii care vin in Iasi sa acceseze o baza de date comuna cu toate unitatile de cazare din oras. In acest fel, strainii nu vor mai fi nevoiti sa strabata Iasul dintr-o parte in alta pentru a-si gasi un acoperis deasupra capului.

Circuit european

"Hotelurile, la rindul lor, vor fi dotate cu pliante cuprinzind obiectivele turistice din Iasi astfel incit strainii sa afle ce anume ar putea face in oras intre doua intilniri de afaceri sau dupa finalizarea acestora. Cu toate acestea, apreciez ca Palatul nu poate sa «vorbeasca» singur", ci impreuna cu Mitropolia – pentru ca  o mare parte din turisti vin la Iasi pe calea bisericii – si universitatea", a explicat managerul Icar Tours.

Barhalescu a mai mentionat faptul ca Palatul Culturii ar putea, cel putin la modul teoretic, sa fie inclus intr-un circuit european impreuna cu obiective comparabile din Italia sau Cehia.

"«Palazzo Reale di Torino» a avut aceeasi soarta ca si Palatul  Culturii atunci cind capitala tarii s-a mutat de la Torino la Roma, respectiv de la Iasi la Bucuresti. Daca investim in oameni bine pregatiti am putea ajunge ca Palatul Hradcany din Praga unde oamenii pun suflet in orice prezentare facuta muzeului si te intorci oricind cu placere acolo", a conchis Barhalescu.

Lipsesc indicatoarele spre Palat

Potrivit operatorilor locali de turism, responsabilitatea pentru imaginea deplorabila pe care o are in prezent Palatul Culturii in raport cu alte obiective turistice europene revine si autoritatilor locale, care nu au promovat cladirea suficient de mult.

"La intrarile in oras, fie ca este vorba de partea dinspre Vaslui sau Pacurari, lipsesc indicatoarele catre acest important obiectiv. Avem tot felul de indicatoare care directioneaza vizitatorii catre nenumarate supermarketuri, insa nici macar unul catre Palatul Culturii, care este unul dintre simbolurile Iasului. Un eveniment pe an de genul Balului de la Palat nu cred ca poate asigura vreo imagine mai buna in exterior. Nu mai vorbesc de pliantele care sint facute de foarte mult timp si nu mai sint actualizate la momentul prezent", a precizat Maria Luca, sefa agentiei de turism Simian.

Aceasta a reiterat, de asemenea, ideea unui parteneriat cu operatorii de turism din strainatate pentru a include Palatul intr-un circuit european, alaturi de Palatul Schonbrunn din Viena, de exemplu.

Primaria se teme de renovare

De cealalta parte, reprezentantii administratiei locale sustin ca au multe proiecte de promovare a obiectivului mentionat, insa se tem sa dea drumul la treaba tocmai din cauza faptului ca Palatul Culturii va intra in renovare. "Avem o mare problema. Incepind din luna mai a anului viitor cladirea va fi inchisa pentru consolidari si va ramine asa inca trei ani. Si nu vom putea arata nimic din ce ne-am propus", a specificat Cosmin Coman, directorul executiv al Primariei Iasi.

Reprezentantul municipalitatii a adaugat ca, dupa perioada critica de trei ani, Palatul Culturii va fi prezent pe toate pliantele pe care autoritatile locale le vor edita in scopul promovarii turismului iesean.

"Putem ca, odata cu «Iasi 600», sa-l cuprindem in logo-ul orasului. In plus, el va fi inclus si in proiectul pentru brand-ul Iasului ce se deruleaza pe o perioada de patru ani, pentru ca reprezinta un element de rezistenta la nivel local si nu numai. Ideea includerii acestuia intr-un circuit european mi se pare destul de dificila, intrucit ar trebui creata o retea puternica in interior pentru a putea patrunde in exterior. In plus, ar fi nevoie de un partener strain foarte puternic", a motivat Coman.