Crinul monarhist

Nu stiu altii ce simt, dar mie, cel putin, Crin Antonescu nu-mi inspira deloc incredere. Reprezentant de marca al generatiei de mijloc din politica romaneasca, liberalul este un produs tipic al tranzitiei: arogant, nepriceput, flecar si lipsit de miez. Din pacate, in ultimii 23 de ani, dintr-un produs, dintr-un efect al tranzitiei s-a transformat, ca majoritatea politicienilor, intr-o cauza a ei.

Cu destula vreme in urma, pe cand se plimba ca ministru in guvernul CDR al Tineretului si Sportului te uimea cortegiul de supusi care-l insotea pretutindeni. Se afla printre curteni un individ uns cu toate alifiile, care-i prinsese slabiciunea. I se adresa lui Crin, la fiecare zece secunde, numai cu "Excelenta", iar liberalul, imediat ce auzea cuvantul magic, se metamorfoza. Chipul sau, aureolat de o coafura Nekerman, melancolic, palid, cu ochii obositi, de atatea carti citite, capata o tuse tragica, de martir, gata oricand sa se sacrifice pentru ai sai.

Dar eticheta lui Crin functioneaza intr-o singura directie. Pentru cineva care a declansat grandioasa revolutie a bunului simt, e curios cat de des se stropseste la cei care nu sunt de acord cu el. De ceva timp, "nesimtitii" lui Crin incep sa semene tot mai mult cu "golanii" lui Iliescu. Vizibila doza de isterie care razbate din vorbele si gesturile sale precipitate tradeaza o fire tot mai nerabdatoare. Pentru PNL, goarnele au inceput sa sune!

Cand nu doarme, Crin vorbeste. Retorica sa este gaunoasa, pentru ca, in spatele cuvintelor frumoase, gasesti o multime de idei mocirloase. Tipand impotriva comunistilor, Crin se imbratiseaza cu Iliescu; dezavuand turnatoria, se pupa cu Dan Voiculescu. Ca sef al partidului care a sustinut legea lustratiei, Crin sufera de o stranie cecitate. Crin Antonescu e un Dumitru Ghise cu ochi albastri. Sau Dumitru Ghise este un Crin Antonescu cu ochi caprui si sprancene stufoase.

La recentul congres al PNL, care l-a reconfirmat ca presedinte al partidului, te-ai fi asteptat ca atata putere sa-l motiveze. Fiind un adept declarat al monarhiei, poate ca ar fost timpul sa anunte ferm declansarea unei dezbateri serioase in legatura cu forma de organizare statala, ca prim proiect de foarte mare impact al liberalilor. Nu a facut-o, preferand sa se lanseze intr-o noua diatriba la adresa "nesimtitilor".

Dar cand o raza jucausa de lumina i-a pocnit freza, reflectandu-se mai apoi pe fetele patrunse ale celor din jur, am avut revelatia. Alaturandu-i lui Crin pe pajul Norica Nicolai, pe gramaticul Sorin Rosca Stanescu si pe logofatul de mare taina Dan Voiculescu, scena imaginata a capatat dimensiunile unei profetii. Si abia atunci am inteles ca Antonescu Crin este cel mai potrivit presedinte al Romaniei pentru urmatorii opt, zece, hai cinsprezece ani!