Dilema Simirad

La noua ani de cind se afla in fruntea Primariei iesene, Constantin Simirad continua sa provoace dileme. Gesturile lui publice furnizeaza mereu controverse, dar cind lumea pare sa se fi lamurit, Constantin Simirad mai vine c-o surpriza. Si ceata se reinstaleaza. Ceea ce deruteaza in cel mai inalt grad e, paradoxal, tocmai previzibilitatea sa. Faptul ca la orice intrebare raspunsul sau pare intotdeauna de bun simt conforteaza, dar creeaza si un reflex. Te-astepti sa-i stii dinainte si urmatorul raspuns. Si pentru ca-i deja un reflex, treci peste faptul ca n-ai nimerit-o si o iei de la capat. Iluzia previzibilitatii sale se autointretine, in timp ce el ramine un vesnic necunoscut.
Nu-s vorbe mari. Intrebati-i pe adversarii lui politici. Dupa ce ti-l vor pune la punct, racorindu-se, vor sfirsi prin a recunoaste: Simirad e de neghicit, de neinghitit, de neispravit.
Si ce daca? Cui ii pasa sau cui ar trebui sa-i pese de ce si cum e cu primarul Simirad? La urma urmei, e la al treilea mandat, mai are putin si gata. Asa o fi, dar parca am tot auzit asemenea vorbe si numai "gata" n-a fost.
Zilele acestea, Constantin Simirad face un numar de ani de viata si, peste putin timp, un an din al treilea mandat, despre care a spus ca-i ultimul. Intrebarea la care e greu de crezut c-am putea gasi un raspuns, dar o intrebare pe care o auzim tot mai des, e ce se va intimpla cu primarul Simirad dupa. Cu ce-si va umple viitorul de ex-primar? Din cite-l stim, nici el nu stie. Simirad pare omul care nu urmareste niciodata ceva anume. Logica sa de matematician ii spune ca in spatele oricarui rezultat sta un algoritm, iar in viata acesta din urma inseamna conventie. Si, ca orice conventie, ea nu garanteaza nimic. Important e s-o construiesti.
Ceea ce face Constantin Simirad si ca primar e sa construiasca mereu algoritmi, conventii sau, in alt registru, alternative. Acest lucru ii permite sa aiba prezentul mereu sub control iar viitorul scutit de surprize. Asa se explica si usurinta cu care renunta la o decizie, degajarea cu care-si schimba opiniile, naturaletea cu care se contrazice. Forta lui Simirad sta in aceasta capacitate extraordinara de a-si croi mereu, din timp, meticulos, alternative, cai de iesire din orice situatie care i-ar putea periclita ireversibil viitorul. De aceea esecurile lui Simirad nu pot fi decit de doua feluri. De calcul imediat sau de destin. Primele sint, in general, benigne; despre celelalte nu se poate afirma nimic.
(Pavel LUCESCU)