Frustrari si resentimente

Acum, in Romania, recesiune este numai la televizor si in ziare. Dar efectele crizei economice se vor resimti curind, si asta mai degraba din cauze electorale decit din motive care tin strict de griparea mecanismelor de piata. Ne laudam in continuare cu crestere economica de peste 6 la suta, chiar 8 la suta, dar vin cei de la Moody’s si ne strica petrecerea, anuntind ca ne va calca recesiunea la mijlocul lui 2009. Premierul a dezmintit, bancherii au admis ca poate fi nu o stagnare, dar o incetinire a cresterii economice, iar presedintele a luat de buna previziunea, punind raul in fata. Ba, mai mult, seful statului a rasucit cutitul in rana, aratind ca bugetul asigurarilor sociale va necesita la anul o suplimentare de peste 1,2 miliarde de euro pentru a suporta majorarea pensiilor. E un semnal indreptat nu impotriva cresterii pensiilor, ci unul care prevesteste o scadere a veniturilor la bugetul asigurarilor de stat, desi Guvernul a vazut excedent si anul asta, si pentru 2009. Indiferent cine minte, este primul motiv serios care ar putea isca resentimente in rindul contribuabililor, nu atit pentru cresterea veniturilor pensionarilor, ci pentru proasta administrare a acestei majorari, care a dat tuturor 20% in plus, fara sa tina cont ca cei mai saraci primesc 50 de lei, iar cei mai bogati 2000 de lei. Este aceeasi greseala care s-a facut si cind parlamentarii au decis in unanimitate sa creasca toate lefurile cu acelasi procent de 50% in invatamint. Frustrarile vor aparea, daca se va aplica legea in aceasta forma, atit intre cadrele didactice, cit si intre angajatii din domeniul bugetar, pe de o parte, si cei din sectorul privat si patronat, de cealalta parte. Asta din cauza ca recesiunea a lovit si va lovi in continuare doar in acestia din urma, in vreme ce sectorul de stat nu numai ca nu e amenintat de vreo restructurare, dar beneficiaza – cel putin asa prevede proiectul bugetului pe anul viitor – de majorari salariale. Or, lipsa unor masuri de stimulare a sectorului particular – care da consistenta bugetului de stat – va determina restringerea veniturilor, cu repercusiuni asupra tuturor. Cu alte cuvinte, angajatii firmelor private vor resimti criza de doua ori mai acut decit bugetarii.

Dar frustrare este si atunci cind romanii constientizeaza ca trebuie sa suporte un aparat birocratic excesiv de stufos, rezultat din farimitarea administrativ-teritoriala a tarii, care ingreuneaza alocarea si cheltuirea fondurilor europene, dar presupune, in acelasi timp, cheltuieli uriase cu personalul angajat si intretinerea sediilor a numeroase institutii. Resentimentele nu se opresc doar la efectele crizei. Pot aparea si in ziua votarii, cind alegatorul constata ca cei mai buni candidati nu sint in colegiul sau ori ca partidul caruia prefera sa-i dea girul a prezentat pe toata perioada campaniei un program incoerent si imprecis, sub asteptarile sale. De altfel, aceasta este singura nemultumire care poate fi masurata exact – prin prezenta la vot. Frustrarile se vor accentua daca actorii politici vor tine la orgolii si vor continua sa faca mofturi in privinta constituirii noului cabinet – primul lucru dintre prioritatile ce se impun in contextul evitarii sau atenuarii efectelor recesiunii. Altfel, criza economica risca sa fie dublata de o criza sociala, cel mai sumbru scenariu posibil.