Groapa lui Ouatu din mijlocul Iasului

O bomba a explodat, de citeva zile, in Sala Penicilina. O minge cu o mina antipersonal pitita in ea a lovit-o pe jucatoarea Elena Zaharia, de la Unic Piatra Neamt, umplindu-i piciorul de singe. Un spectator din cuibul de teroristi de pe strada Teodor Burada a simtit ca Unic Piatra Neamt se indreapta spre victorie in meciul cu formatia ieseana de volei feminin (chiar daca Penicilina mai avea nevoie inca de un punct pentru victorie, in setul decisiv) si sentimentul sau local-patriotic n-a mai putut fi stavilit. Ingroziti de spaima, reprezentantii gruparii sportive nemtene au retras echipa de pe teren si arbitrii au consemnat scorul de 15-10 in tie-break-ul partidei si 3-2 pentru Penicilina la seturi. Cei care au vazut meciul de luni stiu bine ca exageram. Stiu ca jucatoarea in cauza a provocat spectatorii din sala, aruncind o minge si mai stiu ca spectatorul cu pricina, furios, a returnat-o in piciorul nemtencei. Varianta horror imaginata este o gluma, foarte departe de realitate, dar nu chiar asa de departe de declaratiile de dupa meci ale finantatorului formatiei pietrene, Vasile Ouatu. Nu a lipsit nici singele din peroratia lui Ouatu si nici amenintarile cu memoriul la imparatia federala, prin care se cere fie omologarea meciului cu scorul de 3-0 pentru Unic (din cauza conditiilor improprii din Sala Penicilina), fie rejucarea partidei intr-o alta sala.

Nu este nici un secret: Sala Penicilina nu este omologata pentru meciuri din prima divizie a voleiului. A fost cindva, dar nu mai este. Numai ca diriguitorii Penicilinei, in speta presedintele Vasile Stinga, a cerut permisiunea lui Ouatu de a se juca acest meci acolo, intrucit Sala Polivalenta nu este disponibila din pricina blestematelor de tirguri. Si Ouatu a fost de acord, convins fiind ca fetele lui vor "fluiera" cu modesta echipa ieseana (care a fost facuta varza de CSM Bucuresti in precedenta partida), mai ales ca nemtencele, aflate intr-o cadere libera in ultima vreme, au obtinut o victorie incurajatoare cu Medicina Tirgu Mures. Numai ca farmacistele de la Iasi s-au intrecut pe ele insele si au invins o formatie superioara valoric fara nici un fel de dubiu, fiindca in volei nu prea se intoarce un meci de la 8-14 in tie-break. De vina, in opinia lui Ouatu si a presei nemtene care il citeaza zgomotos, este biata sala, in care finantatorul nemtean (de altfel, aflat in relatii foarte bune cu conducerea mai veche si cea mai noua a Penicilinei) a trait clipe dulci in trecutul apropiat si indepartat.

Intr-adevar, se poate spune ca in Sala Penicilina, echipa lui Vasile Ouatu s-a simtit aproape la fel de bine ca in sala proprie, daca nu mai bine, daca tinem cont de distanta redusa dintre jucatoare si public. Va mai amintiti vremurile bune ale Unicului, cind, pe spezele patronului, echipa din Piatra Neamt venea la Iasi insotita de o galerie zgomotoasa, care umplea fondul sonor al salii? In timp ce spectatorii ieseni, suporteri ai Penicilinei, ramineau in spatele usilor incuiate, fiindca nu mai erau locuri si pentru ieseni? Va mai amintiti cind un autobuz de fani ieseni a trebuit sa faca drum intors de la Piatra Neamt pentru ca n-aveau loc in sala? Sau cind iesenii au fost ghilositi bine de suporterii pietreni si alungati din incinta? In ce sala, alta decit cea din Piatra, echipa Unic a avut parte de un asemenea tratament binevoitor? Ca sa nu mai vorbim de renumele salii din Piatra Neamt, cunoscuta in toata lumea drept "Groapa lui Ouatu", si asta nu neaparat din similitudinea cu celebrul roman al raposatului scriitor Eugen Barbu. "Groapa" in care nimeni si nimic nu misca in front, adversari, arbitri, suporteri ai oaspetilor. Penicilina joaca de ani si ani de zile in sala ei de antrenament, neomologabila, dar, in afara de enervarea spectatorilor indusa de capacitatea redusa, nu s-a auzit de incidente acolo. N-a pomenit nimeni de "groapa lui Roibescu", cu atit mai putin de "groapa lui Stinga".

Din cite stim pina acum, Unic Piatra Neamt nu a depus inca infioratorul memoriu la Federatie. Nu poate fi schimbat un rezultat de pe teren pentru o minge aruncata intr-un picior. Iar in privinta conditiilor improprii de joc, exista acordul lui Ouatu de a se juca meciul in Sala Penicilina, acord pentru care Vasile Stinga i-a multumit calduros. Ba inca o hotarire corecta si regulamentara ar fi cistigarea meciului de catre Penicilina cu 3-0, nu cu 3-2, intrucit echipa oaspete s-a retras din teren in momentul cind meciul nu era incheiat. In cel mai nefericit caz, clubul patronat de Antibiotice SA s-ar putea alege cu o amenda, care n-ar fi un capat de tara. Se pare ca si finantatorul din Piatra Neamt a inteles asta. Ramine un singur lucru pe care nu l-a invatat intr-atita amar de activitate in voleiul feminin: acceptarea infringerii. Vasile Ouatu stie sa cistige prin toate mijloacele, dar a dovedit ca inca nu stie sa piarda. Iar groapa lui Ouatu s-a mutat, fatalmente, luni seara, in Sala Penicilina.