Groznii, centrul lumii

Jocurile politice ale lumii se fac, astazi si miine, la Istanbul. In palatul Ciragan se vor intilni reprezentantii tarilor membre ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, principalul for de pe batrinul continent cu atributii in domeniul prevenirii conflictelor si gestionarii crizelor. Punctele de virf ale summit-ului vor fi, fara indoiala, discutarea problemei cecene si revizuirea Tratatului pentru limitarea fortelor militare conventionale in Europa. In ambele chestiuni se anunta dispute aprinse, fiind de asteptat ca Moscova sa fie tinta tuturor criticilor. Motivele sint evidente.
In ce priveste conflictul din Cecenia, Occidentul s-a aratat in ultimul timp din ce in ce mai ingrijorat de turnura pe care au luat-o evenimentele, crescind simtitor presiunile asupra Moscovei. De altfel, schimbul de replici dintre Moscova si Occident a devenit din ce in ce mai lipsit de menajamente. In acest context, Knut Vollebaek, ministrul de externe al Norvegiei, tara care asigura presedintia OSCE, va prezenta probabil un raport foarte dur la adresa politicii Kremlinului.
Pe de alta parte, Rusia, criticata pentru tactica aleasa in Cecenia, va incerca sa justifice viziunea ei originala asupra combaterii terorismului. Mai mult, Eltin a sugerat ca, la Istanbul, va contraataca, acuzind Vestul ca incearca sa santajeze Moscova.
Faptul ca Rusia nu vrea sa cedeze presiunilor internationale in chestiunea micii republici din Caucazul de Nord este, de altfel, de inteles. Lupta dusa pentru cistigarea controlului asupra Ceceniei, ascunsa sub formula de "combatere a terorismului international", ascunde de fapt batalia pentru pastrarea rolului de lider regional in spatiul caucazian. Controlul regiunii este o miza importanta, legata fiind de petrolul caspic. Cu atit mai mult cu cit incercarea Rusiei de a obtine tranzitul petrolului pe teritoriul sau spre Novorosiisk, printr-o conducta care trece prin Daghestan, ocolind Cecenia, se pare ca nu a dat rezultate.
Si aceasta delicata problema ar putea inflama spiritele la Istanbul, Georgia si Azerbaidjanul, si ele aspirante la statutul de lider regional, intentionind sa parafeze, alaturi de Turcia, acordul-cadru privind oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, determinind astfel cresterea puterii SUA in Caucaz.
De aceea, se pare ca toate discutiile care se vor purta la Istanbul se vor invirti in jurul problemei conflictului din Cecenia. Premierul rus, Evgheni Putin, punea de altfel presiunile occidentale asupra Rusiei in problema Ceceniei pe seama incercarii de a obtine solutii avantajoase pentru Occident in negocierea altor documente importante care se vor semna la Istanbul: Charta pentru Securitate Europeana si Tratatul privind reducerea armamentului conventional in Europa.
Nici revizuirea Tratatului de reducere a armelor conventionale in Europa nu se anunta a fi un demers fara probleme. Si aici Kremlinul va avea niste explicatii de dat, fiind acuzat de incalcarea acordului negociat de OSCE, in 1994, la Viena. In aceasta problema, ministrul rus de Externe, Igor Ivanov, a afirmat deja ca Moscova doreste sa-si diminueze capacitatile militare din Moldova si Georgia pentru a contrabalansa prezenta militara rusa din Caucaz. Ramine de vazut daca Vestul se va multumi cu explicatiile Rusiei, cu atit mai neconvingatoare cu cit nu prea exista dovezi ale intentiilor Moscovei in acesta privinta.
Problematica va fi si reactia Rusiei la intentia Statelor Unite de a obtine acceptul celor 54 de sefi de stat si de guvern prezenti la Istanbul privind crearea unui detasament civil de reactie rapida. Acesta, numit REACT, ar trebui sa fie capabil sa intervina prompt in cazul unor situatii de criza, in vederea intaririi misiunilor OSCE deja existente in mai multe zone conflictuale. Cel mai probabil este ca Kremlinul va acuza Statele Unite ca incearca legitimizarea unei conceptii asupra ordinii mondiale, ce pune accent pe amestecul in treburile interne ale altor state atunci cind acest lucru se va impune. Situatie cu care Rusia nu va fi, in nici un caz, de acord.
Nu trebuie trecut cu vederea un alt document care va fi discutat la Istanbul: Charta pentru Securitate Europeana. Urmind sa fie denumita, probabil, "Charta de la Istanbul", aceasta va face referiri la sfidarile la adresa securitatii europene si la fundamentele comune ale statelor membre, in baza carora se pot dezvolta mecanisme de prevenire a conflictelor. Importanta care va fi acordata Chartei va fi una foarte mare, similara cu cea a Chartei ONU. Documentul va legifera instrumente comune de care va face uz OSCE in cazul situatiilor conflictuale, in special "field operations", de tipul celei din Kosovo. Totodata, Charta va contine elemente legate de capacitatea de a reactiona rapid in situatii de criza, prin constituirea unor misiuni ad-hoc fara reuniuni la nivel de ministri.
In sfirsit, important pentru tara noastra este faptul ca summit-ul OSCE poate aduce preluarea in 2001 a presedintiei rotative a acestui organism. Probabilitatea este destul de mare, daca avem in vedere faptul ca Romania este singurul candidat. Practic, odata cu summit-ul de la Istanbul, Romania va intra in asa-numita troika a OSCE, ce include fostul, actualul si viitorul presedinte al organizatiei. Deci, de anul viitor pina in 2002, Bucurestiul ar putea avea un rol in mecanismul de gestionare a crizelor. Prin aceasta, Bucurestiul ar putea face un pas important in vederea atit de doritei integrari euro-atlantice. Sa nu uitam ca Cehia, Ungaria si Polonia, admise de curind in NATO, au detinut fiecare presedintia OSCE dupa 1989.
Problema presedintiei OSCE paleste insa in fata duelului care se anunta intre Rusia si SUA in singura organizatie care le pune fata in fata. Un duel al gigantilor care ar putea influenta soarta urmatorului mileniu. Presa de la Moscova, isterizata inaintea summit-ului din Turcia, anunta deja inceputul unui nou "razboi rece". In acest context destul de tensionat, este greu de crezut ca Rusia va ceda in fata Occidentului. Ce va insemna acest lucru, ramine de vazut. (Ionel AFRASINEI)