Iasul, capitala culturala europeana in 2020?

Cu sase ani in urma, la auzul stirii ca Sibiul avea sa fie capitala europeana a culturii in 2007, municipalitatea ieseana isi aducea subit aminte de pretentiile noastre in acest domeniu, lansand ideea ca si Iasul sa devina, pentru un an, capitala a culturii continentale. Pentru acea parte a publicului interesata de fenomenul cultural, ideea venea ca o completare a sloganului atat de vehiculat de "Iasi, capitala culturala a Romaniei". Ideea s-a reflectat un timp in paginile ziarelor, iar apoi s-a stins pe nesimtite. Termenul 2012 programat se dovedea departe de a fi realist, atat pentru ca municipalitatea nu stia exact ce are de facut, cat si pentru ca alte orase isi depusesera deja candidatura.

Ideea a reaparut in acest an, cu un termen ceva mai adecvat de punere in practica: 2020. Timp berechet in principiu, daca in cei sase ani scursi de la prima idee s-ar fi intamplat ceva sau daca macar acum ar exista un plan concret de actiune. Visele Iasului au insa toate sansele de a se transforma in fum, la fel ca cele de la precedenta initiativa. Iar, din pacate, argumentele sunt mai multe decat si-ar dori cel mai carcotas critic.

S-a vorbit mult, la vremea respectiva, de amatorismul cu care a fost organizata marea aniversare a sase secole de existenta a Iasului. Primarul, de atunci si de acum, avusese la dispozitie cel putin patru ani pentru a pregati momentul aniversar. Pregatirea a debutat insa abia in vara lui 2007, intr-un asa-zis program fiind aruncate cu toptanul toate manifestarile cu un cat de cat iz cultural care aveau sa aiba loc in Iasi in 2008, indiferent de organizator. Ca urmare, aniversarea celor 600 de ani a trecut aproape neobservata, atat pentru ieseni, cat si pe plan national. Numarul turistilor atrasi de Iasi in 2008 abia a crescut cu 4% fata de 2007. Promovarea pe plan national a fost zero. Comparati cu festivalul de film de la Cluj sau cu cel de teatru de la Sibiu, care beneficiaza de o promovare agresiva an de an. Ulterior momentului Iasi 600, implicarea Primariei in fenomenul cultural nu a depasit-o, pastrand proportiile, pe cea a oricarei comune din judet. Asta, fireste, daca nu consideram festivalul berii sau balciul de Sfanta Parascheva ca fiind evenimente culturale.

Timp pentru lansarea candidaturii Iasului la titlul de capitala europeana a culturii ar fi. Turku, capitala europeana anul trecut, a inceput pregatirile in 2007, in patru ani putand intocmi o agenda cuprinzand 160 de proiecte distincte, cu cateva mii de evenimente culturale. Acestea, de altfel, nu au luat sfarsit nici acum, cel mai vechi oras al Finlandei ramanand o destinatie pentru turismul european. Iasul pare sa nu aiba insa nici infrastructura si nici vointa din Turku, oras cu doar 180.000 de locuitori.

Regandirea centrului istoric al municipiului, pe axa reprezentata de bulevardul Stefan cel Mare, poate fi considerata definitorie pentru stilul hei-rupist aplicat la Iasi. Zilele trecute, viceprimarul Chirica a anuntat ca piatra cubica scoasa de pe Anastasie Panu va fi folosita pentru refacerea piatetei din jurul statuii lui Miron Costin, in vederea transformarii strazilor Stefan cel Mare si I.C. Bratianu in zona pietonala. Ideea nu este noua. In centrul Bruxelles-ului, femeile trebuie sa fie atente sa nu-si rupa tocurile in piatra cubica. Dar cum va arata efectiv zona centrala a Iasului si prin ce il va atrage pe turistul ratacit in Iasi, asta nu se mai stie. Cum va arata blocul de deasupra cofetariei Opera, cu o strada acoperita cu piatra cubica in fata? Cum vor fi integrate Casa Cartii sau Casa Patrata intr-o zona cu aspect de secolul al XIX-lea? Cum se va impaca Moldova Mall sau Hotelul Moldova cu o zona in care te-ai astepta sa vezi trasuri din care sa rasara jobenuri si palarii feminine cu boruri largi si pene de strut? Daca Primaria vrea sa transforme centrul vechi intr-o zona de promenada pentru cocalarii zilelor noastre este suficient sa monteze cateva bariere. Daca vrea insa un centru vechi veritabil, este de munca. Iar un proiect clar definit, la aceasta ora, nu a fost inca lansat in dezbaterea publicului. Pare ca municipalitatea nu stie cum vrea sa arate centrul vechi pe care doreste sa-l reinvie.

De fapt, chiar si cel mai important proiect al Primariei in care apare cuvantul "cultura" este putin mai mult decat o simpla vorba goala din acest punct de vedere. Municipalitatea va cheltui 91 de milioane de lei pentru reabilitarea Axei Culturale a municipiului. Termenul "cultural" a fost insa inclus in titlul proiectului doar pentru ca da bine la batrana Europa, proiectul fiind gandit exclusiv pentru rezolvarea unor probleme de trafic. Proiectul nu are nicio componenta, cat de neinsemnata, vizand atragerea turistilor in Iasul cultural. Fiecare leu disponibil a fost directionat spre asfalt si pavele, crezandu-se poate ca, uimiti de calitatea acestora, turistii vor navali in Iasi si vor incepe sa caute bojdeuca lui Creanga sau casa memoriala Pan Halipa.

Nicaieri in intreg orasul nu vom gasi insa o placa pe care sa scrie, de exemplu, "aici a scris Eminescu «Pe langa plopii fara sot»" sau "aici a fost carciuma «la Vasile», unde Eminescu i s-a plans lui Creanga de curtea pe care Slavici si Caragiale i-o fac Veronicai Micle". In fond, ar fi modelul aplicat in Spania, unde poti gasi aproape in orice targ o inscriptie care aminteste ca Hemingway a baut si acolo o cafea. Din pacate, cultura cu care ne mandrim este ca si absenta din preocuparile Primariei, in pofida pretentiilor de capitala culturala. Acum, initiativa de scoatere a Iasului "in lume" in 2020 apartine unor oameni de cultura. Poate macar ei sa aiba succes, iar Iasul sa poata "lua fata" unor orase precum Cluj-Napoca, Timisoara sau Alba Iulia. Am mai avea mai putin de 8 ani care pot fi utilizati pentru pregatiri. Pana acum, municipalitatea a aratat din plin ce (nu) stie sa faca in acest domeniu.