Politica veneticilor

Definitivarea listelor parlamentare surprinde, la Iasi, prin citeva persoane care nu au nici o legatura cu judetul. Pe primul loc, confirmind traditia, se afla PDSR, cu academicianul Razvan Theodorescu, care isi propune, de pe pozitia a doua la Senat, sa paseasca cu dreptul in ringul politicii. Partidul ii este dator. Theodorescu a devenit in aceasta campanie omul care electrizeaza salile pe unde trece Iliescu. O face prin arta sa oratorica, cu accente de solemnitate, care mai reuseste sa acopere din demagogia promisiunilor. Un imprumut de onorabilitate pe care Iliescu il rasplateste regeste.
Un alt personaj pe care PDSR l-a pastrat pentru capul listei sale electorale la deputati, in chip de viitor ministru din partea Iasului, ar fi Valer Dorneanu, pina recent presedintele Consiliului Legislativ. Dl. Dorneanu face parte din nucleul dur al FSN. Fost consilier al Consiliului Legislativ din 1984, acesta a fost repede cooptat in CPUN in 1989, pe acelasi post, in momente tulburi, in care s-au adoptat acte normative discutabile. Pentru doi ani, pina in 1992, a ajuns chiar consilierul lui Iliescu, pentru ca apoi sa fie recompensat cu functia de ministru pentru relatia cu Parlamentul, pina in 1996.
Despre activitatea politica a d-lui Mircea Stanescu, candidat pe locul al doilea la Camera Deputatilor pe listele PD, nimeni nu a auzit. Anuntul inopinat, ca va candida la Iasi, a fost mai interesant pentru ca este fiul publicistului Sorin Rosca Stanescu. Se mai stie despre acesta ca a jucat, pentru un timp, rolul de consilier al ex-premierului Radu Vasile. Pina acum nu a venit la Iasi sa ofere macar o banala motivatie pentru intrarea sa in politica. In fine, in ultimul rind, si cu sansele cele mai mici de a izbindi dintre cei enumerati, este Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, primul pe lista PNL de la Senat. Cinteza nu insemna nici el mare lucru pentru ieseni, dar si-a aratat interesul pentru Spitalul de Urgenta din Iasi sau Sectia de Cardiologie.
Unii dintre cei patru sint persoane cunoscute in Romania, dar care nu au nici o legatura cu judetul. Altii nici macar cunoscuti nu sint. Ii vom vedea, probabil, in aceasta campanie electorala, apoi se vor retrage impasibili la Bucuresti, pentru a lua parte in continuare la viata interna din partid. Pentru ca acestia sint in primul rind cadre de partid, care nu reprezinta pe electori, ci diferite interese obscure.
Timp de zece ani, votul pe lista a viciat profund sistemul politic romanesc. Lipsa de responsabilitate a creat, treptat, intre Bucuresti si provincie, o distanta neproductiva din care s-au alimentat, intr-o adevarata spirala, frustrari, tensiuni si esecuri. Privite din provincie, institutiile politice ale tarii au o agenda autonoma. Sint pline de grupuri de interese, in mare parte implicate in afaceri care coboara spre zona neagra a economiei.
Fluxurile de capital, initiativele de orice natura nu au cum sa treaca de barierele Bucurestiului, pentru ca nu exista interesele care sa le colporteze. Ce interes ar avea un parlamentar de la Bucuresti sa atraga la Iasi un investitor sau sa initieze aici un alt mediu de afaceri?
Cu toate ca, declarativ, sint pentru trecerea la un sistem de vot uninominal sau cel putin mixt,
conducerile partidelor sint cele mai importante obstacole pentru a intreprinde schimbari. Ar insemna sa treaca la o operatie chirurgicala ce le-ar lipsi de unii dintre cei mai numerosi agenti ai intereselor particulare sau de grup. In zece ani, unica realitate observabila cu usurinta la nivelul partidelor si institutiilor statului o reprezinta coruptia si traficul de influenta. Teama celor care spun ca votul uninominal nu ar face decit sa generalizeze practicile de la Bucuresti la nivel local este, in cea mai mare parte, discutabila. Nu poate fi numita "un risc" trecerea influentei din miinile unor magnati centrali in bratele unor magnati locali, daca acestia ar hotari sa faca politica. Ei oricum vor fi mai interesati in dezvoltarea pe plan local, cu sau fara aceasta coruptie. Sistemul actual pare sa duca intr-o fundatura. Theodorescu, Dorneanu sau Stanescu etc. sint numai citeva exemple, generate de un proiect schiop, pentru care trebuie administrat un antidot: votul uninominal.
(Mihai CHIPER)