Prefectul absolut

Toata lumea crede ca politicienii romani sint niste paraziti, care nu au nimic in cap. Zilele trecute, prefectul Iasului, dl. Florin Vitan, a tinut sa ne demonstreze ca aceasta opinie larg raspindita este mai curind un stereotip favorabil. Intr-o fulminanta intilnire cu presa, zilele trecute, dl. Vitan ne-a aratat ca tartacuta sa nu este deloc goala: ea contine citeva idei cu care ar complexa multe lichele.
De mai mult timp, dl. Florin Vitan, prefect al judetului Iasi, este obiectul unei curiozitati infinite din partea presei. Jurnalisti din toate zarile si de toate speciile incearca sa afle cum isi justifica dl. Vitan cumulul de functii publice. In timp ce, la Bacau, la Neamt, ba chiar si la Braila, prefectii de acolo, care au obtinut ca si dl. Vitan locuri in consiliile locale sau judetene, au trebuit sa se declare invinsi, la Iasi, dl. Vitan pare a fi gasit solutia miraculoasa prin care sa scape de constringerile legii.
Este de notorietate faptul ca dl. Vitan trebuie sa aleaga intre a-si exercita mandatul de consilier judetean, pentru care s-a prezentat, prefect fiind, in fata alegatorilor cerindu-le votul si oferindu-le in schimb promisiunea ca le va apara interesele, si postul de prefect al Iasului, pe care-l detine cu mult curaj de aproape trei ani. Legea administratiei publice locale prevede ca dl. Vitan nu poate exercita ambele mandate in acelasi timp. Nu se stie de ce, dar este destul de clar ca legislatorii nu au prevazut o exceptie de la lege, care sa se refere special la dl. Vitan. Este unul din punctele sale slabe, care ar trebui remediate. Pentru moment insa, dl. Vitan este in totala ilegalitate. Probabil ca aceasta nu ar fi atit de tragic, dar, din nefercire, ca prefect, dl. Vitan are ca principala atributiune monitorizarea felului in care cei aflati in functii publice respecta legea.
Este evident ca presa se inseala atunci cind crede ca dlui Vitan nu-i pasa nici de lege, nici de ce spune lumea. Doar ca d-sa are opiniile sale, cu totul particulare, in ce priveste legea si restul lumii. La prima sedinta a noului Consiliul Judetean, cind s-a procedat la validarea mandatelor, dl. Vitan anunta public ca este demisionar din postul de prefect. Consiliul a luat act de faptul ca dl. Vitan dorea sa se dedice in fine muncii sale de consilier judetean, cum promisese alegatorilor sai, si ii valideaza mandatul de consilier.
Pasiunea noului consilier judetean n-a tinut insa mai mult de trei zile. Prefect demisionar fiind inca, dl. Vitan recurgea la o maiastra lovitura juridica: suparat pe consilierul Vitan din motive insa obscure, il suspenda pe acesta cu singe rece, desi legea nici nu-i cerea acest lucru si nici macar nu-i dadea voie. Contrar asteptarilor, consilierul judetean Vitan n-a protestat citusi de putin. Mai mult, prefectul demisionar si-a retras cererea de demisie inaintata Ministerului Functiei Publice, si astfel a redevenit el insusi, prefectul absolut al judetului Iasi, Florin Vitan.
Prin aceasta manevra, dl. Vitan si-a pastrat postul de prefect si mandatul de consilier judetean, fara a incalca legea, sustine d-sa, intrucit nu mai exercita cele doua functii, iar incompatibilitatea priveste exercitarea si nu posesia lor. Cu alte cuvinte, dl. Vitan poate sa detina cite functii publice doreste, problema este sa nu si le exercite. Oricine observa insa ca, desi legea nu este incalcata in litera ei, este grav violata in fondul ei. Ne putem intreba, de ce are nevoie dl. Vitan de atitea functii, daca nu vrea sa si le exercite? Cine exercita functia respectiva atit timp cit dl. Vitan se afla in stare de suspendare? La urma urmei, cei care l-au delegat sa indeplineasca aceste atributiuni nu au facut-o pentru ca aceasta sa fie exercitata fictiv, la fara frecventa.
Voracitatea oamenilor este nesfirsita. Unii dintre noi, daca ar putea, ar ocupa toate functiile publice posibile in acelasi timp. Societatea are doua mijloace de aparare: sanctiunea legii si sanctiunea electoratului. Ambele cer anumite conditii si mai ales timp. Dl. Vitan stie ca legea functioneaza greoi: cineva ar trebui sa-l dea in judecata, iar pina la epuizarea procedurilor ar trece oricum alegerile, iar atunci dl. Vitan nu va mai fi oricum prefect si, in mod logic, nici o lege nu va mai fi incalcata.
Sanctiunea electorala functioneaza numai in masura in care apare ca o amenintare, respectiv, atunci cind partidul care-l sustine pe dl. Vitan ar fi amenintat sa piarda voturi. Partidul, in speta PNTCD, a decis: dl. Vitan trebuie sa intre in legalitate. Se opune un singur om, este drept, cu chimir si bundita si cu obraz de acelasi soi. Intimplator, dl. Vasile Lupu este seful taranistilor ieseni si legea este el.
Pentru dl. Lupu, totul este o inventie presei. Ca si Ion Iliescu, dl. Lupu crede ca presa este doar un instrument al unor interese private. Ea nu poate fi deci independenta. Exista o presa "a noastra" si "o anume parte a presei", care nu este cu noi si care nu ne intereseaza, orice ar spune. Altminteri, dl. Lupu stie foarte bine despre ce este vorba. Dar, de la un timp incoace, dl. Lupu face campanie PDSR, probabil, neplatita. In prag de alegeri, nu mai este doar o proba de cinism sa sustii fanteziile juridice ale dlui Vitan, aceasta este o dovada de orbire politica.
Aceasta obscura afacere arata masura in care dl. Lupu a pus mina pe o parte a PNTCD si mai ales felul in care d-sa intelege ceva din politica. Dl. Lupu stie ca are un electorat, mic, dar fidel, care-i este suficient pentru a-si mentine scaunul din Parlament. Cu cit mai singur, cu atit mai bine. Vin vremurile bune din opozitie si lumea uita. (Florea IONCIOAIA)