"Paradisul provizoriu"

In ultima sedinta, Consiliul Local a respins o serie de masuri privind o relaxare fiscala sustinute de un grup de consilieri. Din cele trei proiecte aflate pe ordinea de zi, care vizau o scadere la jumatate a taxelor si impozitelor locale, a fost aprobata doar reducerea chiriilor platite de micii comercianti pentru chioscuri si tonete. Aceasta a fost singura concesie facuta de primarul Constantin Simirad la sfirsitul acestui mandat. Cele doua reduceri semnificative, chiriile pentru spatiile comerciale si impozitul pe teren, au fost aminate pentru mandatul urmator. Consilierii au ajuns la concluzia ca nu este cazul sa-si bata capul cu lucruri complicate, daca tot vin altii peste trei luni si schimba tot.
Subiectul unei relaxari fiscale locale a fost atins in repetate rinduri de consilieri, dar nu a avut loc niciodata o dezbatere pertinenta. In acesti patru ani, reprezentantii unor partide s-au marginit doar la citeva consideratii teoretice in cadrul unor interpelari in Consiliu sau la interventii vehemente in conferinte de presa. Abia la sfirsitul mandatului au fost propuse pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Local trei proiecte care vizau o reducere a chiriilor la spatiile comerciale definitive, a impozitului pe teren platit de persoane fizice si a chiriilor percepute micilor comercianti. Aceste trei tipuri de taxe si impozite locale influenteaza bugetul local in proportie de 6%. In mare masura, bugetul local este construit din impozitul pe salarii, cladiri si terenuri, o sursa de venituri sigure, care nu presupun un efort deosebit din partea Primariei. Atrage atentia faptul ca, in cursul anului trecut, comerciantii au ramas cu chirii neplatite luni de zile. Totusi, datoriile la buget s-au mentinut sub nivelul prevazut de Primarie. Pe de alta parte, activitatea privata reprezinta un sfert din veniturile proprii colectate de Primarie. Taxele sau impozitele impuse intreprinzatorilor particulari determina evolutia economica dintr-un oras. O arie geografica devine interesanta pentru investitor atunci cind se ofera facilitati fiscale. Fiind vorba despre un segment important de platitori de taxe si impozite, legislativul local trebuie sa decida ce nivel al fiscalitatii se impune intr-un oras in care numarul comerciantilor a scazut drastic in ultimii ani. Pe termen scurt, Primaria pierde citeva miliarde lei. Insa consilierii nu au reusit sa raspunda la citeva intrebari care privesc consecintele pe termen lung.
Daca se vor plati mai putine taxe, cum va fi afectat bugetul anual? Va aparea un deficit periculos?
La aceste intrebari s-ar putea raspunde precis numai daca ar exista vointa politica de a introduce reforma fiscala. La Primaria Iasi nu a existat niciodata o strategie pe termen mediu sau lung, pentru a determina cu precizie care vor fi consecintele reducerii sau mentinerii sistemului actual de taxe si impozite. Schema alcatuirii bugetului este aceeasi de ani de zile. Schimbarea produce teama de a nu ramine fara bani, indiferent ca este vorba de 2 sau 5 miliarde lei. Acest lucru este reflectat si de excedentul bugetar de 24 miliarde lei acumulat anul trecut la Primarie.
Din aceasta perspectiva trebuie privita opozitia primarului Simirad la reducerea fiscalitatii.
Motivele consilierilor au fost cu totul altele. Ei s-au temut sa adopte hotariri care vor influenta viata orasului, din cel putin doua motive: nu stapinesc notiuni elementare despre buget si nu stiu ce anume sa pretinda executivului.
Dincolo de geamurile Palatului Roznozanu, este suficient sa privesti in jur si sa constati ca intr-un magazin se cumpara de citeva sute de mii lei pe zi. Cresterea chiriilor si a taxelor inseamna in primul rind restringerea activitatii unui comerciant si reduceri de personal. Aceasta inseamna ca vor fi mai multi someri, care vor veni peste un an, doi sa ceara ajutor social de la Primarie. Din rindul oamenilor fara serviciu provin infractorii marunti, care fura citiva lei pentru o piine. Aceste consecinte sint dificil de calculat in bani. Efectele nu sint imediate si nu se vad cu ochiul liber doar intr-un singur an. Presiunea unei activitati economice anemice va apasa asupra starii economice si sociale a orasului in urmatorii ani. Datoria legislativa a unor persoane alese in fruntea orasului este analizarea cu precizie a factorilor care pot influenta viata cetatenilor. Acest lucru a lipsit din sedinta Consiliului Local. Discursurile contracandidatilor la Primarie Constantin Neculau (PRM) si Dan Carlan (PNL), aflati in postura de consilieri, nu au convins audienta. Suportul unor explicatii rationale, care stau la baza unor masuri in domeniul fiscalitatii, a fost aruncat in derizoriu, in favoarea unor discursuri electorale.
Primarul Constantin Simirad a spus la un moment dat ca orice candidat propune in campanie reducerea fiscalitatii, atunci cind stie ca nu are sanse reale sa ocupe aceasta functie. In nada electorala intinsa de primar s-a prins majoritatea consilierilor, tinta fiind atunci cu totul abandonata. Peste putin timp, vom avea de-a face cu alt Consiliu. Paradisul fiscal, atins doar cu privirea de alesii iesenilor, se va transforma pe 20 aprilie, data declansarii campaniei electorale, in program de guvernare locala. (Fanica DUMITRASCU)