Una-i iarba, alta-i banca!

Din cele sase echipe care vor reprezenta Romania in Cupele Europene, doar doua vor porni la drum cu aceiasi tehnicieni. Este vorba de Unirea Urziceni si CFR Cluj, fiindca este greu de crezut ca Vasluiul il va pastra la cirma pe necunoscutul Cristi Dulca, mai ales ca fostul fundas nu are nici macar licenta Pro, iar conducerea federala se arata foarte refractara la derogari de la acest capitol. De fapt, majoritatea echipelor isi cauta o noua fata a jocului, prin aducerea de noi tehnicieni, si, oarecum surprinzator, cei mai cautati sint cei care apartin fostei generatii de aur a fotbalistilor anilor ’90, chiar daca acesti corifei nu demonstreaza intotdeauna ca au pe banca tehnica aceeasi valoare ca in teren. De Gica Hagi n-are sens sa mai amintim, cariera sa antrenoriala fiind un sir de esecuri, unul mai rasunator decit altul, Ovidiu Sabau nu a reusit sa scoata Gloria Bistrita din cazanul cu smoala al zonei retrogradarii, iar Dorinel Munteanu, dupa un inceput promitator la CFR Cluj, a inregistrat si el o serie de insuccese. Chiar si salvarea de la retrogradarea in Liga a III-a a Universitatii Cluj, privita de multa lume ca o performanta a "neamtului", se poate pune sub semnul intrebarii, pentru ca salvarea "sepcilor rosii" se datoreaza mai mult primarului municipiului Oradea, care a impiedicat blatul de la Arad. Daca Dorinel era un mare antrenor, asa cum multa lume deja l-a etichetat, "U" Cluj nici nu trebuia sa ajunga pe acolo, intrucit avea un lot de jucatori superior multor echipe din seria ardeleana a esalonului secund. Nici Lacatus, fiara in teren si samaritean in vestiar, nu a reusit ceva deosebit in cariera de tehnician, daca agreem ideea ca nota de calitate a antrenorului este data de rezultate. Exceptia care confirma regula este Dan Petrescu, deoarece acesta, in indelungata perioada petrecuta in Anglia, a binevoit sa invete meseria de la profesorii pe care i-a avut pe banca proprie sau pe cea adversa, decit sa alerge dupa neveste de politisti, ca alt roman ce a avut enorma sansa de a munci in "Premier League".

Fostii mari jucatori nu pot fi definiti, totusi, ca antrenori ratati, iar experienta capatata in marile campionate ale Europei poate conta in creionarea unei cariere de succes. Problemele apar atunci cind aceste legende ale fotbalului romanesc sint dispuse, sau convinse, sa arda etapele. Cel mai mare deserviciu facut antrenorului (inca) in devenire Gheorghe Hagi a fost numirea sa ca selectioner al nationalei la o vreme cind inca nu i se uscase transpiratia din ghete. La polul opus, Dan Petrescu si-a facut ucenicia la Sportul Studentesc, inainte de a face dintr-o echipa cu pretentii modeste, Unirea Urziceni, o formatie de grupele Ligii Campionilor. Ovidiu Sabau a simtit nevoia de a lua taurul de coarne (daca n-a fost sa fie Dinamo, este Timisoara!), dar asta nu inainte de a bate tirgurile ligii secunde cu Gaz Metan si zona retrogradarii cu Gloria Bistrita. In schimb, Viorel Moldovan si-a facut debutul la o echipa cu ifose, unde nu este niciodata liniste, iar in calitate de debutant nu avea cum sa aiba succes la Vaslui. O alta problema a fostilor mari fotbalisti este comunicarea, pentru ca sint greu de transmis lucruri care le par firesti unor fotbalisti de rind.

Pina cind acesti maestri ai generatiei de aur isi vor gasi implinirea in profesia care urmeaza firesc carierei din teren, trebuie sa acceptam realitatea ca antrenorii de top ai momentului (si asta nu numai in Romania) sint fosti jucatori de o valoare mai modesta. Razvan Lucescu nu a fost un mare portar, dar are perspective de antrenor mai mari decit multe alte vedete ale gazonului. Petre Grigoras a fost un jucator care n-a ajuns nici la unghia degetului mic de la piciorul sting al lui Hagi, dar se dovedeste un antrenor de valoare mai inalta, si exemplele pot continua cu Cosmin Olaroiu, Aurel Sunda, Ionut Badea sau Cristi Pustai. Nu este nici o rusine pentru un jucator care a fost la vremea lui idolul tribunelor sa devina un simplu ucenic in meseria de antrenor. Iar multe cluburi in cautare de nume sonore pot lua exemplul Politehnicii Iasi, care a rezistat tentatiei legendei, angajind un antrenor deja implinit.