Urmasul lui Basescu

Atacurile energetice au esuat. Flacara violeta cu nuante portocalii nu a mai magnetizat pe nimeni. Pedelistul Honorius Prigoana, favoritul zeilor, a fost invins de liberalul Radu Stroe in batalia pentru un fotoliu de deputat in colegiul nr.1 din Bucuresti. Desi infringerea lui Prigoana jr. a fost categorica (aproximativ 30% la 70%), acest lucru nu ne scuteste de comentarii. Dimpotriva.

 In primul rind, e demn de semnalat faptul ca, de data aceasta, alianta PNL-PSD chiar a functionat. Nu numai ca suporterii liberali si pesedisti au votat la unison, dar, dupa cum o arata scorul, se pare ca si o multime de fani portocalii l-au preferat pe Radu Stroe. Exista insa o diferenta subtila fata de turul al doilea al alegerilor prezidentiale. Acum, nu pesedistul, ci liberalul s-a calificat in finala cu reprezentantul PDL. Ceea ce ne obliga sa gindim ca o confruntare Antonescu-Basescu in turul al doilea ar fi putut conduce la un alt deznodamint al alegerilor prezidentiale. Poate.

Oricum, apropierea dintre PNL si PSD e de urmarit, mai ales in contextul marilor revolutii care se anunta in cele doua partide. Tot mai multi pesedisti cer capul lui Geoana, in timp ce Tariceanu isi pregateste revenirea si razbunarea. Este clar ca tocmai aceasta asociere si eventuala modelare a unui pol social-liberal vor fi una dintre cele mai arzatoare teme de dezbatere in viitorul apropiat in ambele partide. Cine cistiga? Cine pierde?

Revenind la infringerea lui Honorius, este, de asemenea, clar faptul ca, oricit de carismatic ar fi Basescu, el nu-si poate transfera aura de invingator personajelor mediocre. Traitori alaturi de celebra familie Prigoana, bucurestenii nu au mai confundat televizorul cu urna de vot. Poate ca nulitatile fac rating bun, dar nu au ce cauta in Parlamentul Romaniei. Mai ales din partea unei formatiuni care si-a fixat ca obiectiv reformarea institutiilor statului.

Dovada bunei credinte a lui Basescu (si a PDL) ar fi tocmai purcederea grabnica la reformarea celei mai inapoiate institutii a Romaniei: partidul politic. Daca societatea romaneasca a mai evoluat cit de cit in ultimii 20 de ani, partidele au dat inapoi. Calitatea formatiunilor politice o regasim in primul rind in calitatea jalnica a membrilor de partid. Jumatate dintre alesi (ca sa ma refer doar la membrii de elita ai partidelor), fie ei din teritoriu sau de la centru, sint sub orice critica. Si nu am in vedere doar lipsa de proiect sau retorica insalubra a majoritatii. Resursa umana a partidelor din Romania a devenit principala piedica in modernizarea clasei politice si, pe cale de consecinta, a statului roman. O mai tineti minte pe Monica Iacob Ridzi? Fostul ministru da masura valorii tinerilor politicieni de astazi. Despre cei maturi am aflat deja prea multe. Esecul lui Prigoana jr. dovedeste ca nu-i indeajuns sa fii un june cu multi bani. Mai ai nevoie si de putina minte. Iar daca el reprezinta viitorul PDL, atunci situatia este ingrozitor de trista. Pentru toti.

 Demersul de reformare a PDL ar fi cu atit mai necesar cu cit Traian Basescu a declarat ca (aproape sigur) nu se va mai intoarce in fruntea partidului. Prin urmare, nu peste mult timp va incepe procesul de succesiune. Fara un alt lider carismatic ori fara o echipa de valoare in frunte, PDL va disparea rapid si fara multe regrete din partea electoratului. Asadar, ce nume va purta urmasul lui Basescu? Va fi in stare actualul presedinte, ca inainte de a reforma statul, sa-si reformeze partidul de suflet? Misiunea pare extrem de grea, in conditiile in care, cind spunem PDL, vorbim mai mult de clanul Prigoana, neamul Videanu si familia Cucos.