Cum este la liceu in Occident?

Irina Giosanu a venit sa repete clasa a XII-a in Iasi, la Liceul "Garabet Ibraileanu", dupa ce a facut trei ani la Liceul "Saint Ghislain" din Belgia. Ea nu si-a putut termina liceul acolo din cauza ca nu a reusit sa promoveze la matematica, unde cerintele erau draconice. Dupa trei ani de studiu in Belgia, Irina are convingerea ca acolo se face carte serioasa, fara ca profesorii si elevii sa fie preocupati indeosebi de note. "Acolo invatam carte in adevaratul sens al cuvintului. Imi amintesc ca, la germana, doar daca greseai un singur cuvint, profesorul iti dadea 0 puncte. Daca in primele luni de scoala mi-a tot pus 0, apoi am avut punctaj maxim. La inceput, nici nu stiam sa spun „«Buna ziua!» in germana, dar apoi eram in stare sa scriu in germana un eseu pe o tema, ceea ce era un progres semnificativ", a povestit Irina.

Sesiuni ca la facultate

Irina a plecat sa invete in Belgia, in urma cu patru ani, ca sa locuiasca impreuna cu parintii ei adoptivi, orfana fiind. "Parintii mei sint belgieni, m-au adoptat fiindca le-a placut de mine. I-am cunoscut in timpul unui schimb de experienta cu elevii din Belgia, pe cind aveam vreo 12 ani. Atunci, am stat la ei o saptamina", a spus ea. Parintii adoptivi au ramas in tara de origine, iar ea a ales sa se intoarca in Romania, la Iasi, unde sta cu chirie, pentru a-si termina studiile liceale. "Eram la profil matematica – economie, unde faceam cite 5 ore pe saptamina la fiecare disciplina, iar la matematica materia era complexa. Am facut si meditatii in particular in ultimul an, la fiecare doua zile, dar tot nu am reusit sa ajung la nivelul cerut acolo. Nu am putut sa ma transfer la un alt profil, ar fi trebuit sa reiau liceul, asa ca a fost mai simplu sa repet doar un an in tara", a precizat Irina. Ea ne-a povestit ca, in Belgia, profesorii dau teste foarte des, inclusiv din materia din urma, sa se asigure ca elevii nu ramin cu goluri. Pe linga testele periodice, Irina avea si doua sesiuni de examene, una in luna decembrie si alta la sfirsitul lunii mai. "E oarecum ca la noi la facultate cu sesiunile. Timp de doua saptamini, una inainte de Craciun si alta in vara, dadeam examene la toate materiile. Ei nici nu au bacalaureat. In ultimul an de liceu, nu dai bacalaureat, practic ai examene ca in ceilalti ani, numai ca la nivelul corespunzator de complexitate", a precizat ea. In Belgia nu a primit niciodata note. "Elevii nu au carnet, iar profesorii nu au cataloage. Ei dau puncte, un fel de credite la noi la facultate. Sa zicem ca ai zece pe tot anul la o disciplina daca ai acumulat 140 de puncte. Dificultatea examenelor este apreciata tot in puncte", a mentionat Irina. Cit a invatat in Belgia, a trebuit sa se obisnuiasca cu faptul ca punctarea incepe de la 0. "La noi, daca un elev bun ia 4 la un obiect, e o tragedie. Acolo, in primele luni de liceu, majoritatea aveam 0 la disciplinele foarte grele, si era perceput ca normal. Asta insemna ca trebuia sa te apuci sa inveti foarte serios", a spus Irina.

Copiii stau in scoala cu profesorii pina la 17.30

Profesorii belgieni nu fac presiuni asupra elevilor ca sa invete, considera ca examenele vor fi „momentul adevarului". "Acolo nu exista ideea de chiul, nici cei mai lenesi elevi nu pleaca de la ore. Aveam colegi care dormeau pur si simplu la ora, iar profesorii nu le ziceau nimic. Ii interesa doar sa nu fie deranjati din predare. Nu ii dadeau afara din clasa si nici nu le faceau observatii, fiindca stiau ca vor avea de suferit la teste si examene", a marturisit Irina. Ea trebuia sa stea zilnic la scoala de la 8.15 la 17.30, interval in care intra, de asemenea, pauza de masa si orele petrecute in sala de studiu. "Se intimpla ca la facultate: sa ai una, doua ferestre intre cursuri, numai ca nu poti pleca acasa. In timpul acesta mergi la sala de studiu", a spus ea. Conducerea scolii si profesorii raspund de ceea ce se intimpla cu elevii pe durata programului, iar parintii le pot cere sa ii supravegheze. "Erau parinti care le cereau educatorilor, responsabilii cu supravegherea activitatii elevilor din afara cursurilor, sa urmareasca daca copilul lor maninca, cu ce colegi sta de vorba, tot felul de amanunte. Ai mei i-au cerut uneia dintre educatoare sa ma spioneze cind primesc mesaje pe telefon", a povestit Irina.

Profesorii au control maxim

Parintii pot, de asemenea, sa solicite oricind informatii despre evolutia scolara a copilului. "Parintii puteau sa ii sune pe profesori sa verifice daca au dat teste, sa intrebe ce punctaje au luat copiii lor, unde au probleme… Parintii au un foarte mare control asupra a ceea ce se intimpla la scoala cu copiii lor". Elevii belgieni nu pot ascunde nimic de parintii lor. "Daca nu le spui tu ce rezultate ai, trimite directorul scrisoare acasa si ii anunta. Si, chiar daca lipsesti de la un singur curs, ii instiinteaza. Ai mei au primit o data o scrisoare in care ii anuntau: "fiica dumneavoastra a lipsit ieri de la cursul cutare, intre ora cutare si cutare, cu foarte mare precizie", a mentionat Irina. In conditiile in care elevul lipseste de mai multe ori, conducerea scolii le solicita asistentilor sociali sa faca anchete la domiciliul acestuia. Cadrele didactice din Belgia le scriu parintilor inclusiv cind merg cu elevii la teatru, la cinema sau la muzeu. "Le scriu cu o saptamina inainte, iar respectiva hirtie este semnata de director, de profesorul care coordoneaza activitatile extrascolare si de profesorii insotitori. Ei ii informeaza pe parinti in legatura cu tipul de activitate, ora si locul unde se desfasoara. De asemenea, ii anunta si de citi bani e nevoie, astfel incit elevul sa nu fie tentat sa ceara mai mult decit trebuie", a povestit Irina. Profesorii si parintii consimt ca este nevoie sa stie in permanenta unde si ce fac elevii, ca o masura de siguranta, intrucit in cele mai multe orase din Belgia rata infractionalitatii este ridicata.