De ce nu mai invata elevii

Copiii din ziua de azi nu mai invata. Este una dintre realitatile acceptate deopotriva de dascali, parinti si societate. Elevii sint lasati la voia intimplarii, cu mormane de lectii in fata, iar profesorul se rezuma de cele mai multe ori sa bombardeze informational elevii, fara sa mai puna accentul pe formarea deprinderilor de studiu. Elevii ajung sa creada ca a citi o lectie este mai mult decit suficient, ori ca o tema inseamna copierea ei in pauza, de la alti elevi mai silitori, intilniti din ce in ce mai putin pe bancile scolilor iesene. Parintii sint din ce in ce mai ocupati si nu ii mai verifica pe cei mici la teme pe motiv ca acesta e rolul profesorilor platiti de la after-school. Asa se face ca multi elevi ajung sa se indeparteze de scoala chiar din clasele primare, unde cei mai multi invatatori pun accentul pe disciplinele considerate "importante", dar care nu exploreaza toate laturile pe care le-ar putea avea un copil. Un elev foarte bun la muzica, de exemplu, sau la desen ar putea ramine cu inclinatia sa spre aceste discipline nedescoperita, iar el ar putea fi etichetat drept "mediocru", pentru simplul fapt ca nu e bun la disciplinele "importante". O eticheta negativa pusa unui elev de ciclu primar ii poate afecta tot parcursul scolar.

Scoala nu pune accentul pe descoperirea aptitudinilor

Formarea elevilor cade cel mai greu pe umenii invatatorilor. Ei sint cei care trebuie sa le dezvolte copiilor, inca de la inceput, placerea de a invata. Apoi, fiecare profesor in parte trebuie sa isi aduca contributia, iar parintii sa le ofere copiilor lor atentia si incurajarile de care au nevoie pentru a-i indruma spre carte. Asa suna varianta ideala in care un elev nu ar avea teoretic nici un motiv pentru care sa ajunga la esec scolar. In realitate insa, lucrurile nu stau tocmai asa. "Modelele din societate nu sint intodeauna cele mai potrivite. Am avut parinti care au obiectat: dar la ce-ti trebuie tie sa stii atit? Atunci este normal ca elevul a primit un anumit mod de a privi tot ce tine de educatie", a declarat Silvia Mustata, invatatoare la Scoala "Titu Maiorescu".

Apoi, chiar profesorii uita de tactul pedagogic si tind sa eticheteze nedrept elevii din propria clasa. "La ciclul primar elevul se loveste pentru prima data de evaluarea prin calificative, care trebuie sa il responsabilizeze. Invatatorul este cel care are un rol extraordinar de important. Este cel care trebuie sa ii  formeze copilului atitudinea fata de studiu. Intr-un colectiv nu are cum sa predomine insa o singura tipologie de elev, oricit de mult si-ar dori dascalul. De aceea trebuie cultivate aptitudini din domenii diferite. In caz contrar, copiii carora le sint predate doar informatii dintr-o anumita sfera se inhiba automat si intra in regres scolar. Se sperie de scoala pur si simplu. Apoi invatatorul isi formeaza o parere despre el precum ca nu se ridica la nivelul pretentiilor impuse la disciplinele pe care elevul nu le agreaza si ii atribuie un rol pe care copilul poate nu-l merita", este de parere Claudia Carausu, psihopedagog in cadrul Liceului de Informatica.

Asa se face ca un elev aflat inca in clasele primare ajunge sa protesteze dimineata ca nu doreste sa mearga la scoala sau ca uraste matematica, de pilda. Parintii trebuie atunci sa isi dea seama ca ceva nu este in regula. Psihopedagogii spun ca elevul va gasi nenumarate motive pentru care sa amine efectuarea lectiilor. Nesupravegheati de parinti acesti copii vor ajunge sa invete inca din clasele primare ca nu sunt nevoiti sa isi faca temele.

"La scoala este foarte important sa ii atragi si sa ledirijezi invatatura astfel incit pentru acasa sa poata dobindi deprinderi de munca independenta. Facem discutii asupra organizarii timpului de studiu acasa, cum ca inainte de tema trebuie sa citeasca lectia, sa o inteleaga si apoi sa treaca la rezolvarea ei. De exemplu, la romana, elevii trebuie sa fie capabili inca din ciclul primar sa citeasca cursiv textul, sa recepteze mesajul transmis, sa isi insuseasca cuvintele si expresiile necunoscute, sa povesteasca si sa poata adresa sau raspunde la intrebari pe marginea textului", a mai declarat invatatoarea Silvia Mustata.

Multi copii de clasa a IV-a nu sint pregatiti sa sustina testarea de admitere in gimnaziu

Chiar daca participa la programe de tip after-school, elevii tot nu trebuie neglijati de parinti. "Un parinte nu trebuie sa fie niciodata prea obosit sa raspunda intrebarilor copilului legate de scoala. De asemenea, la rindul lui trebuie sa se intereseze de parcursul educational al elevului lui si nu sa lase in baza exclusiva a profesorilor platiti de la after-school", a mai declarat Claudia Carausu.

Programele prea stufoase, prezentate neatractiv si de multe ori neadaptate la virsta pe care o au, ii face de asemenea pe elevi sa faca pasi inapoi cind vine vorba de invatatura. Asa se ajuge la adevarate drame la sfirsitul clasei a patra, atunci cind elevul nu isi poate stapini emotiile unui examen. "Copiii de clasa a patra incep sa lucreze pentru testarea de la sfirsitul ciclului primar si cu cel putin un an jumatate inainte. Numai ca nu multi se gindesc ca acesti copii nu sint pregatiti sufleteste pentru o astfel de testare. De exemplu, copiii nostri ne-au povestit ca atunci cind au vazut ca nu mai au chiar asa de mult timp sa rezolve cerintele, au inceput sa tremure, fara sa se mai poata controla. Noi le-am explicat ca este important sa persevereze si ca pentru a atinge un ubiectiv important trebuie sa depuna efort gradual", a declarat Claudia Dracinschi, terapeut de familie.

Un premiant in ciclul primar poate deveni un elev slab in gimnaziu, nu din vina lui

Ajunsi in clasa a cincea, premiantii de la I-IV, dar mai ales parintii lor pot avea un soc imens. Copilul, pina atunci extraordinar, ajunge sa se indeparteze incet-incet de scoala, ia note proaste, nu se adapteaza. "Aceasta trecere de la primar la gimnazial  este dificila pentru ca atunci elevul schimba un singur stil de a invata cu o intreaga paleta de stiluri didactice. Exista nenumarate situatii cind copiii datorita acestor multitudini de exigente nu reusesc sa se acomodeze. Desi premiant in ciclul primar, elevul poate ajunge ca in noul colectiv sa devina introvertit, sa refuze sa raspunda, sa se inhibe. Aici devine foarte important rolul parintilor care trebuie sa ii intareasca convingerea ca face fata, sa il laude, sa ii recompenseze comportamentele pozitive", a mai spus Claudia Carausu. 

Psihologii si psihopedagogii avertizeaza insa ca recompensele nu inseamna nicidecum bani in schimbul notelor mari. Mai degraba elevii pot primi carti de aventuri, plimbari, un lucru dorit foarte mult sau inscrierea la anumite activitati extrascolare. "Dascalii si parintii trebuie sa realizeze ca elevii nu sint niste roboti in capul carora pot sa bage stiinta in continuu. Efortul copiilor la invatatura trebuie dozat, iar dascalii nu trebuie sa aiba pretentii peste puterile unui anumit elev", este de parere si Ionel Nechifor, profesor de matematica si directorul scolii "B. P. Hasdeu".

Profesorul spune ca una dintre primele ore de dirigentie o rezerva tocmai temei "cum ne pregatim pentru scoala". "Important este ca elevul sa stie ca atunci cind ajunge acasa trebuie sa se odihneasca intii putin, sa manince. Apoi il sfatuim sa consulte orarul si sa isi pregateasca cartile pentru a doua zi, sa vada ce teme are de facut. In programul sau zilnic trebuie sa inceapa intodeauna cu ce este mai greu. Trebuie sa invete intii teoria si apoi sa treaca la rezolvarea temei. Este important insa ca elevul sa se culce la o ora rezonabila", a mai declarat Ionel Nechifor.

Profesorul are datoria de a-l atrage pe elev spre invatarea constienta

La disciplinele umaniste, in gimnaziu apare tentatia de a prelua lucruri de-a gata. In acest mod, efortul de a gindi al elevilor se reduce la minim. "Sint anumite procese psihologice care trebuie activate pentru ca invatarea constienta sa fie declansata, insa referatele de pe internet nu fac altceva decit sa il indeparteze pe elev de lectura si sa il faca pe acesta sa refuze cartea, folosindu-se de texte de pseudocritica, realizate intr-un mod mai mult sau mai putin potrivit. Din fericire, Scoala Normala ramine inca un loc in care se mai invata. Cei mai multi dintre elevii nostri sint internisti si de aceea sint feriti de tentatiile care apar la elevii care studiaza in alte licee din oras. Oricum exista un decalaj extraordinar intre promotiile actuale si cele din anii ‘90, derivat din lipsa de motivatie", a observat Mariana Purtuc, profesor de limba romana la Scoala Normala "Vasile Lupu". 

Unul dintre inamicii cei mai puternici ai invataturii ramine calculatorul. Parintii trebuie sa ii invete pe elevi inca de mici cum sa il foloseasca si sa ii propuna ei jocurile si site-urile pe care sa le urmareasca. "Asta pentru a evita situatii in care, de exemplu, un copil a ajuns sa-i spuna invatatoarei replici de genul: «Am sa-ti zbor creierii pe pereti», inspirat fiind de un joc care ii placea foarte mult", argumenteaza Claudia Dracinschi, terapeut de familie.

Pentru obiecte precum istoria, profesorul Sorin Sitea, de la Colegiul "Mihai Eminescu", considera ca placerea de a invata porneste chiar din clasa. Elevului trebuie sa-i fie draga disciplina. "Am inceput sa aplic de anul trecut niste idei la care vad ca elevii reactioneaza pozitiv, pentru ca am observat ca nu mai merge abordarea stufoasa din manuale. Chiar de la clasa a cincea, ii atrag spre istorie utilizind legende, povestiri, cu oarecare doza de romantare, ca preambul pentru a-i atrage in discutie. O grija mare o acord structurarii informatiilor, astfel incit elevului sa-i vina usor sa invete consultind caietul de clasa, manualul si apoi chiar o sursa bibliografica. De asemenea, la clasele mici propun si mini-proiecte. De exemplu, elevii au avut de prezentat un monument sau un muzeu in cel mult doua pagini si ce i-a incintat este ca au avut de atasat si o fotografie cu ei la muzeul respectiv", a explicat profesorul de istorie, Sorin Sitea.

Matematica, "regina" disicplinelor reale are particularitatile sale. "La matematica sint niste probleme la gimnaziu pe care le-am semnalat in repetate rinduri. Chestiunile teoretice nu au aplicabilitate practica imediata, ori pentru ca un elev sa isi poata fundamenta cunostintele trebuie sa poata sa le aplice in exercitii si probleme", a argumentat profesorul de matematica Ionel Nechifor.

O lectie invatata, dar neconsolidata se uita usor

In concluzie, cu cit un elev isi descopera mai repede stilul de a invata independent, cu atit mai bine. "Multi dintre tineri reusesc sa asimileze foarte bine informatiile schematizind. Citesc lectia, o reiau apoi, noteaza ideile principale, dupa care ei vor sti care este numarul de idei principale ale unui text si vor sti sa il redea. Conteaza foarte mult invatarea autentica, cu cuvintele tale, pentru ca doar astfel pot fi sedimentate informatiile. De asemenea, elevii trebuie sa cunoasca ritmul repetitiilor, pentru intiparire si mai apoi pentru intarire", a precizat Maricica Buzescu, directorul Centrului Judetean de Asistenta Psihopedagogica.

Faptul ca elevii refuza de multe ori pur si simplu sa invete, nu ar trebui sa ne mai mire, spun profesorii. "Apoi, invatamintului nu i se acorda statut de prioritate nationala, asa ca nu trebuie sa ne mai surprinda ca elevii ajung si ei sa marginalizeze scoala, iar copiii refuza sa invete", a incheiat profesoara de limba romana Mariana Purtuc.