Rectorii a patru universitati considera absurda asumarea raspunderii pe legile educatiei

"Adresarea problemelor structurale din invatamantul romanesc necesita o decizie politica. Insa, starea dezirabila a educatiei si cercetarii din tara noastra nu se poate obtine prin perpetuarea si permanentizarea expedientelor Executivului si a exceptiilor de la regula legii sau de la standardele statului de drept. Din nenumarate motive, adoptarea legilor educatiei prin asumarea raspunderii guvernamentale este absurda si ar trebui sa determine scepticismul si reticenta oricarei institutii sau persoane efectiv preocupate de soarta invatamantului romanesc. Cerem autoritatilor statului roman revenirea la ratiune si adoptarea legilor educatiei pe caile normale intr-un stat de drept si o democratie europeana ce-si merita numele", se arata intr-un comunicat de presa transmis de Biroul de Presa al UBB Cluj-Napoca.

Cei patru rectori aduc cinci argumente ideei ca legile educatiei trebuie trecute prin dezbatere parlamentara. Primele doua argument se refera la faptul ca o dezbatere publica este esenta unei democratii reprezentative, iar legile educatiei au nevoie de dezbatere pentru ca determina formarea caracterului cetatenilor si pentru ca trebuie sa fie expresia unui consens social.

"Procedura adoptarii unei legi trebuie sa fie compatibila cu principiile politicii publice, care este expresia dezbaterii publice chiar si intr-o democratie reprezentativa originala. La fel ca ordinea interna, siguranta cetatenilor, administrarea justitiei, apararea nationala si lucrarile de infrastructura, educatia si cercetarea au unele caracteristici ale bunurilor/serviciilor publice. Dar, spre deosebire de primele, educatia si cercetarea se refera mai mult la potentialul dezvoltarii personale decat la instituirea cadrului institutional comun societatii civilizate si dezvoltarii economice. Ca atare, orice proiect legislativ referitor la educatie si cercetare trebuie sa fie expresia unui anumit consens social, ceea ce impune dezbaterea publica in prealabil", se arata in comunicat.

Rectorii mai sustin ca educatia promoveaza valorile europene, iar una din aceste valori se refera la separarea puterilor in stat, respectiv sefii universitatilor argumenteaza ca asumarea raspunderii guvernamentale pe legile educatiei ar insemna incalarea acestui principiu democratic.

"Demnitatea persoanei, libertatea individuala, autonomia personala, egalitatea in fata legii etc. – valori europene de prim rang – sunt prezervate si consolidate in regimul democratiei constitutionale si al separatiei puterilor in stat. Or a adopta un cadru legislativ pentru un sistem menit sa cultive valorile mentionate prin incalcarea principiilor constitutive ale traditie europene a democratiei liberale constituie o actiune politica nepotrivita si generatoare de consecinte sociale imprevizibile. Dezbaterea parlamentara este in mod firesc conditia necesara, nu si suficienta, a oricarui act legislativ intr-un sistem politic care se revendica de la traditia democratica europeana, ea presupunand, de asemenea, dezbaterea publica", considera rectorii celor patru universitati romanesti.

In final, rectorii acuza ca modalitatea in care Guvernul se gandeste sa adopte legile educatiei „nu este cu nimic mai buna decat discretionismul grupurilor de interese camuflat sub paravanul binelui public".

"De buna seama, diviziunea cunoasterii, ca si diviziunea muncii, are un rol considerabil intr-o societate complexa. Dar, instrumentarea deciziilor politice doar pe baza solutiilor pretins stiintifice oferite de experti de carton, fara a pune in balanta preferintele, preocuparile si interesele celor vizati (profesori, parinti, studenti, elevi) de asemenea decizii, nu este cu nimic mai buna decat discretionismul grupurilor de interese camuflat sub paravanul binelui public. Este o actiune aberanta si generatoare de instabilitate social-politica", se precizeaza la finalul comunicatului de presa.

Premierul Emil Boc a precizat luni ca a propus coalitiei un calendar accelerat de adoptare a principalelor acte normative ce vizeaza reformele structurale, astfel ca Guvernul va veni pe 2 septembrie in fata Parlamentului pentru a-si asuma raspunderea pentru patru pachete de reforma. Astfel, Executivul se va prezenta, pe 2 septembrie, in fata plenului Legislativului pentru a-si asuma raspunderea pe proiectul legii salarizarii unice, proiectul privind restructurarea agentiilor guvernamentale si rationalizarea cheltuielilor publice, proiectul legii privind cumulul dintre pensie si salariu la stat si pe legile Educatiei. (NewsIn)