Sindicatele din invatamint, o forta aproape egala cu a guvernantilor

Aproape ca nu exista an in care sindicalistii din invatamint sa nu apeleze la arsenalul de lozinci sau sa trimita la inaintare avocatii. Repetitivitatea amenintarilor de boicot al inceputului de an scolar sau a examenelor nationale din fiecare an pare sa nu le fi scazut din credibilitate.

Pentru a nu exista o impotmolire a sistemului, guvernantii propun solutii care de obicei nu sint agreate din prima de sindicalisti. Consensul intervine, dar numai pentru ca peste citeva luni conflictele de munca sa reinceapa.

„Guvernantii nu se tin de cuvint pina la capat, iar problemele sint rezolvate doar pe bucatele. Pina acum, nimeni nu a avut curajul sa spuna ca in anul respectiv rezolva punctual problema x", a declarat liderul Aliantei Sindicale „Gheorghe Asachi", Violeta Amariei.

Procese pentru salarii mai mari si pentru aplicarea legilor

Procesele reprezinta una dintre principalele modalitati prin care sint obtinute acele drepturi care apar in prevederile legislative, dar nu sint aplicate in totalitate. Sindicalistii ieseni spun ca nu au pierdut nici macar un proces dintre cele intentate guvernului tocmai pentru ca selecteaza cu atentie cauzele pentru care lupta.

Chiar si asa se lauda ca sint printre judetele fruntase cind vine vorba de luarea initiativei. „Sintem primii care am cerut in instanta respectarea contractului colectiv de munca la nivel national privind salarizarea cu cel putin 880 de lei a persoanelor cu studii superioare. La anumite categorii de cadre didactice, cum ar fi debutantii, de exemplu, potrivit grilei de salarizare, aceasta prevedere nu se aplica. Lefurile lor sint de 762 RON", a declarat Gheorghe Isvoranu, care spune ca procesul se afla in derulare.

Pe de alta parte, Violeta Amariei a mentionat ca la nivel judetean organizatia pe care o conduce a fost prima pe judet, iar la nivel national printre primele federatii sindicale care au cerut recalcularea salariilor, dupa ce trei ani grila de salarizare a fost aplicata incorect.

In perioada 2001-2004, mai multe sporuri si indemnizatii nu au fost incluse in salariul de baza, asa cum prevedea statutul personalului didactic. Miza a fost de 10-20 de milioane lei vechi pentru fiecare profesor. Odata cistigate litigiile, sentintele se aplica in general doar in cazul cadrelor didactice membre de sindicat. Insa in privinta sporurilor, guvernul a dispus recalcularea lefurilor tuturor cadrelor didactice.

Banii de naveta si reducerea normei invatatorilor, obtinute in instanta

In ultima perioada, sindicatele au mai intentat procese pentru acordarea de catre consiliile locale din mediul rural a banilor de naveta care li se cuvin dascalilor potrivit legii, precum si pentru reducerea normei de la 18, la 16 ore a invatatorilor cu mai mult de 25 de ani vechime, acestia fiind discriminati in comparatie cu celelalte cadre didactice.

Inspectoratul Scolar Judetean este adesea implicat in procesele intentate de sindicalisti, ca reprezentant al Ministerului Educatiei. „Atita timp cit este un limbaj comun si masura, activitatile sindicatelor nu deranjeaza. Ei reprezinta profesorii. Ca profesor pot spune ca dascalii au fost neglijati si aminati mult timp pentru ca sintem numerosi, iar drepturile salariale reprezinta un efort bugetar pe masura. Pe de alta parte, nu putem nega faptul ca in timpul miscarilor de protest se creeaza o stare de neliniste care afecteaza activitatea educationala", a declarat sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila.

Greve in momente cheie si in ani electorali

Grevele, fie cele japoneze, scurte sau cele care blocheaza timp de citeva saptamini procesul didactic, sint o alta pirghie folosita de aliantele sindicale. Ca o constanta, revendicarile au vizat de fiecare data cresteri salariale. „Cadrele didactice sint motivate mai ales de partea financiara si de chestiunile care le afecteaza in mod direct si imediat", confirma liderii sindicalistilor de la Iasi.

Anii cei mai prolifici par sa fie cei in care au loc alegeri. Atunci, din intentia de a sensibiliza electoratul, guvernantii par sa fie cei mai darnici, iar sindicatele profita de acest lucru. De exemplu, 2000 a fost anul grevei generale cu cel mai mare impact. Cadrele didactice au obtinut cea mai mare majorare a salariilor din ‘90 si pina atunci, de 80%. Profesorii au stat departe de catedra trei saptamini.

O alta greva generala care a paralizat educatia a avut loc in 2005, cind aproape o luna, dascalii au militat pentru dublarea salariilor pina in 2007 si intocmirea unei legi a salarizarii a personalului din sistemul bugetar. Marirea salarila primita a fost insa de aproape 12%.

In noiembrie 2006, sindicatele au ales ca moment de presiune momentul cind se discuta legea bugetului. Sindicalistii au cerut o majorare salariala de 30% in 2007 si acordarea unui fond pentru educatie de 6% din PIB. In realitate, in acest an, salariile profesorilor cresc in trei etape: cu 5% in ianuarie, 2% din aprilie si 15% din octombrie. 

Mentinerea titularizarii, miza pachetului legislativ

Unii sindicalisti considera ca se doreste ca acest pachet legislativ sa fie propus Parlamentului cit mai repede ca ministrul sa mai bifeze o actiune facuta. Chiar daca sint parteneri la dialog, sindicatele nu sint multumite de actuala forma a legilor, desi MECT a cedat cererii lor de mentinere a titularizarii in invatamint.

Noua lor tinta este acordarea de drepturi personalului nedidactic si didactic auxiliar. „Personalul nedidactic nu apare nicaieri in lege, iar statutul nu este al intregului personal din educatie, asa cum ar trebui", a spus Violeta Amariei, liderul Aliantei Sindicale „Gheorghe Asachi", care este convinsa ca reforma in educatie este una de forma si nu de fond.

„Nu exista o legislatie a descentralizarii in administratie si incercam sa o facem noi. Reforma ar fi trebuit sa se axeze intii pe curricula, dar e un inceput", a mai spus Amariei. Alti sindicalisti sint sceptici ca legile vor ajunge sa fie puse cu adevarat in practica intr-un timp scurt. „Pachetul legislativ este destul de bun, dar se va mai lungi perioada pina la care va fi pus in aplicare pentru ca vor interveni orgoliile politice. Mai multe partide vor dori sa isi asume paternitatea, mai ales ca procedurile pentru legea invatamintului superior, preuniversitar si a statutului cadrelor didactice au inceput inca din timpul ministrului Hardau", crede Gheorghe Isvoranu, liderul federatiei sindicale „Spiru Haret".

Declaratiile liderilor celor doua sindicate reprezentative de la nivelul judetului Iasi lasa loc de noi miscari de protest. Foarte probabil este ca acestea sa se desfasoare pe perioada anului viitor, an electoral si propice pentru obtinerea de noi drepturi pentru membrii de sindicat. La nivelul judetului Iasi sint 10.700 de dascali membri ai Uniunii Sindicatelor Libere din Invatamintul Preuniversitar (afiliata la Federatia „Spiru haret") si alti 2.500 de salariati membri ai Aliantei Sindicale „Gheorghe Asachi", afiliata la Federatia Sindicatelor Libere din Invatamint.

In concluzie, desi nu au obtinut tot ceea ce si-au propus, sindicalistii sint multumiti de cit au reusit, avind in vedere ca – spun ei – educatia era vazuta ca un domeniu marginal sub aspectul finantarii. Cit despre viitorul miscarii sindicale, liderii cred ca puterea organizatiilor profesioniste se va consolida.

„In Occident, in SUA, sindicatele gestioneaza efectiv forta de munca. Orice schimbare pe care patronatul doreste sa o faca e adusa intii la cunostinta sindicatelor", spune Gheorghe Isvoranu. El previzioneaza un viitor bun „adevaratelor organizatii sindicale din Romania, nu celor care fac jocul puterii", joc de care si liderul federatiei „Spiru Haret" a fost suspectat acum citiva ani cind a renuntat la boicotarea anului scolar fara sa fi obtinut aproape nimic.