Afacere trasnet cu singe uman

vineri, 03 martie 2006, 22:40
6 MIN
 Afacere trasnet cu singe uman

„Ziarul de Iasi” prezinta astazi cititorilor primul caz de privatizare din Sanatatea ieseana. Este aceasta o solutie, este singura, sau e una care trebuie respinsa?. Cazul e cu atit mai de interes, cu cit privatizarea unor sectii din spitalele publice va continua. Accesul in aceste unitati nu se va face contra cost, ci la fel ca in spitalele normale. Prima sectie de spital public privatizata la Iasi este cea de dializa de la „Parhon”, preluata anul trecut de firma germana „Fresenius”. In citeva luni, firma a facut investitii de milioane de euro. Firma nu scoate deocamdata profit, dar mizeaza pe eventuali clienti din Occident si pe explozia bolilor de rinichi la nivel mondial, care a debutat deja intr-un mod ingrijorator. Paradoxal, acest lucru e un efect al descoperirilor medicale ce se inmultesc de la an la an. Pacientii ieseni spun ca, dupa externalizare, conditiile sint incomparabile. Directorii de spitale din Iasi cred ca externalizarea sectiilor este unica solutie pentru retehnologizare, bugetul Sanatatii fiind mult prea sarac. Nu exista insa „riscuri” indirecte pentru buzunarul asiguratilor? Cititi un incitant articol ce, in mod sigur, priveste sanatatea dumneavoastra. Aparatura noua de sute de mii de euro, saloane renovate si dotate modern, conditii de munca pentru cadrele medicale incomparabile cu anii trecuti, salarii mai mari. Sint investitii de ordinul milioanelor de euro facute in primul caz de privatizare a unei sectii dintr-un spital public iesean: Centrul de Dializa de la Spitalul „Parhon”, preluat in primavara anului 2005 de firma „Fresenius Nophrocare Romania” SRL, filiala a Fresenius AG din Germania. Chiar daca nu reprezinta o privatizare suta la suta, termenul folosit fiind cel de externalizare, cazul „Parhon” ofera o imagine despre ce ar putea insemna privatizarea unor sectii din spitalele iesene. „Ziarul de Iasi” prezinta ce s-a schimbat la sectia de Dializa din Iasi dupa ce aceasta a fost preluata de firma Fresenius, in contextul in care privatizarea sau externalizarea unor sectii din spitalele publice, permisa de legile initiate de ministrul Eugen Nicolaescu, reprezinta un subiect fierbinte in lumea medicala.
Nu miroase a spital
Pe o bancuta, trei bolnavi asteapta sa se elibereze paturile de linga aparatele care pentru ei inseamna viata. S-au schimbat in pijamale intr-un vestiar curat, proaspat renovat, si privesc in saloane. Dincolo de geamurile mari, transparente, infirmierele si asistentele medicale schimba cearsafurile si pregatesc din nou aparatele pentru dializa. Toate poarta manusi de protectie si schimba usor tubulatura si acele cu altele sterile. Peste tot este curat luna, iar mirosul specific spitalelor, inexistent. Conditiile i-au obligat si pe bolnavi sa se prezinte spalati si cu haine curate la tratament. Nimeni nu intra la dializa pina nu este mai intii intrebat despre starea lui generala, pina nu este cintarit si nu i se ia tensiunea arteriala. Cei care nu si-au terminat tratamentul privesc la televizoarele color care fac sa treaca mai usor orele de tratament. De aproape un an, bolnavii care fac dializa la centrul de la Spitalul „Parhon” isi petrec in conditii civilizate lungile ore de asteptare pina cind aparatele le curata singele de toxine.
„Acum poti trai ca un om normal de la o dializa la alta”
Schimbarile radicale au fost realizate de o firma privata, SC „Fresenius Nophrocare Romania” SRL, care a preluat, in urma unei licitatii nationale, serviciul iesean de dializa. Despre aceste schimbari vorbesc cel mai bine pacientii. „Stau aici cinci ore pe zi, de trei ori pe saptamina. Ca la un loc de munca, as putea spune. Sa va spun ca inainte, iarna, inghetam de frig, iar vara muream de cald? Ca erau niste aparate vechi, aproape piese de muzeu? Nici nu stiti de cite ori erau reparate si cirpite ca sa functioneze in continuare. Apoi, nu mai spun de filtrele lor, ca am ajuns sa le cunosc pe toate. De filtrele astea depind vietile noastre. Acum aparatele noi au filtre care curata singele mult mai bine si poti trai ca un om normal, daca se poate spune asa, de la o dializa la alta. Te simti mult mai bine si pleci acasa mai revigorat si cu mai mult chef de viata”, povesteste Constantin Popovici, de 50 de ani, cel mai vechi client al centrului, care face dializa de aproape 18 ani. Barbatul este aprobat si de ceilalti colegi de salon.
Aparate in valoare de 850.000 euro
Seful Centrului de Dializa Iasi si directorul Spitalului „Parhon”, prof.dr. Adrian Covic, spune ca ministerul nu ar fi putut face aceste investitii in zeci de ani. El a explicat aceasta situatie prin faptul ca programul national de dializa nu prevede nici un leu pentru retehnologizare. „Ministerul nu si-ar fi putut permite nici 10 ani de acum incolo sa schimbe aparatele. Iar la noi situatia era ca o bomba gata sa explodeze. Aparatele nu mai faceau fata si eram nevoiti sa lucram si noaptea. Numai unul dintre ele costa intre 25 si 30 de mii de euro. Si noi aveam in centru 34 de astfel de aparate care au fost inlocuite toate de catre firma care a cistigat licitatia. Daca e sa calculam, dintr-un foc s-a facut o investitie de peste 850 mii de euro. Ministerul Sanatatii nu cred ca ar fi avut acesti bani”, spune prof.dr. Covic. La schimbarea aparatelor de dializa s-au adaugat apoi si alte investitii. Pentru statia de apa necesara pentru dializa, firma a cheltuit alte 30.000 de euro. „S-a investit apoi si se investeste in renovarea spatiului hotelier, pentru ca inca nu s-au terminat lucrarile. Saloanele sint dotate cu aparate de aer conditionat, televizoare color, paturi noi si o statie centralizata de purificare a aerului. S-au facut vestiare pentru pacienti, dar si pentru angajati. Sint investitii de ordinul milioanelor de euro”, a enumerat directorul spitalului. Acesta a adaugat ca firma a preluat si tot personalul, peste 100 de angajati. In ce priveste salarizarea, doctorul Adrian Covic sustine ca oamenii sint platiti mai bine si au conditii de munca incomparabile. „Inainte nu aveam materiale si dezinfectanti speciali, avind in vedere ca lucram cu singe. Despre cele cu care lucram acum, atunci citeam doar in carti. Conditiile de munca si protectie sint cu mult mai bune acum. Aparatele au si tensiometre automate si ne usureaza foarte mult munca”, spune Cristina Aluchienesei, asistenta medicala.
Firma mai construieste un centru de dializa
Pentru preluarea serviciului iesean de dializa, firma „Fresenius Nophrocare Romania” SRL primeste, potrivit directorului spitalului, 110 euro pe procedura, bani asigurati prin Programul National de Dializa. Sint tot atitia bani cit se cheltuiesc „pe hirtie” si pentru celelalte dialize din tara. Aici, pe fiecare dintre cele 34 de aparate, se fac zilnic cite 4 proceduri. Aceasta inseamna 14.960 de euro pe zi, 448.800 de euro pe luna. Conform contractului, firma va trebui sa construiasca din temelii inca un centru de dializa in urmatorii ani si sa ofere apoi un pret mai mic pentru fiecare procedura. „Este destul de clar ca acum nu obtin profit, dar, in timp, ei pot sa-si amortizeze investitiile. Si spun asta pentru ca numarul dializatilor este in crestere de la an la an. De altfel, bolile renale reprezinta o surpriza la nivel mondial prin amploarea pe care au luat-o, reprezentind tributul succeselor medicinei. Acum, omul traieste mai mult, cu boli care inainte ridicau rata mortalitatii”, a explicat doctorul Covic. Afacerea firmei la Iasi este calculata astfel pe ani buni. O parte din profit ar putea veni insa de la clientii din strainatate care ar avea nevoie de dializa si ar vrea s-o faca la un pret mai mic ca in Occident, oferit aici in aceleasi conditii moderne ca in UE. La ora actuala, in Centrul de la Iasi, cel mai mare din tara, dar si din Europa de Est, dupa cum sustine directorul spitalului, beneficiaza gratuit de dializa 300 de pacienti. „In tarile Uniunii Europene, centrele de dializa au intre 75 si 150 de bolnavi. Bolile de rinichi au la ora actuala cea mai exploziva crestere in lume, dar si la noi. Rinichiul este un receptacul la toate afectiunile: infarct, diabet, insuficienta cardiaca etc.”, explica directorul Covic.
Si alti sefi de spitale opteaza pentru externalizare
Desi unii medici spun ca privatizarea serviciului de dializa nu poate fi extrapolata, fiind un serviciu ambulator si inclus intr-un program national, altii sint de parere ca si alte servicii din spitale ar putea fi externalizate sau privatizate. Astfel, cele de imagistica, unde se fac investigatii cu aparatura de inalta performanta (computer tomograf sau RMN), serviciile de oncologie sau laboratoarele de analize ar putea fi retehnologizate si dotate intr-un timp scurt prin externalizarea lor. „Externalizarea unor servicii reprezinta la ora actuala singura solutie de crestere rapida a calitatii acestora fara investitii din partea statului, care nu le-ar putea face din lipsa de fonduri. Se fac astfel dotari majore si rapide de lunga durata, ridicindu-se sectiile la standarde europene”, este de parere prof.dr. Paul Botez, directorul Spitalului de Recuperare. El spune ca, in institutia pe care o conduce, ar putea fi externalizate serviciile de imagistica, de laborator, serviciul tehnic, de curatenie si bucatarie, consecinta fiind in opinia sa o calitate incomparabila a serviciilor oferite.

Comentarii