Caută 
3 MIN
Autoritatile judetene, orasenesti si comunale vor fi nevoite sa
stringa pina la ultima gaura cureaua cheltuielilor, daca nu vor primi
de la bugetul de stat un sprijin financiar consistent. Ca sa rezolve
toate problemele curente, plus cele restante, Consiliul Judetean
(CJ) Bacau are nevoie ca de aer de peste 1.000 de miliarde de lei
de la bugetul de stat. Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, a
depus la Guvern, alaturi de presedintii celorlalte consilii judetene o
nota de propuneri pentru acoperirea deficitului bugetar de aproape
13.000 de miliarde de lei al autoritatilor locale din toata tara.
Judetul Bacau are nevoie de 114 miliarde de lei pentru plata
integrala a ajutorului social si a ajutorului pentru incalzirea
locuintelor, 43 de miliarde de lei pentru asigurarea drepturilor
persoanelor cu handicap, a indemnizatiilor insotitorilor acestor
persoane si sustinerea sistemului de protectie a copilului, 18
miliarde de lei pentru decontarea cheltuielilor efectuate pentru
organizarea alegerilor locale, 165 de miliarde de lei pentru
pregatirea unitatilor de invatamint pentru noul an scolar. De
asemenea, aproape 106 miliarde de lei ar mai trebui pentru
acoperirea subventiilor la energia termica livrata populatiei, 380 de
miliarde de lei pentru plata unor datorii istorice privind unele lucrari
publice executate deja si nedecontate, 180 de miliarde de lei
pentru finantarea lucrarilor la drumuri judetene, 244 de miliarde de
lei pentru asigurarea salariilor profesorilor si 36 de miliarde de lei
pentru cofinantarile unor proiecte locale finantate de Uniunea
Europeana prin Agentia SAPARD. Mai este nevoie de 34 de
miliarde de lei pentru amenajarea sediilor primariilor din comunele
Sarata (nou-infiintata), Bogdanesti, Oncesti, Beresti-Tazlau.
Rectificarea, un esec perpetuu
O umbra de speranta mai sta in rectificarea bugetara anuntata
pentru finalul acestei luni. Presedintele Benea spune ca se
preconizeaza o rectificare de 6.000 de miliarde de lei la nivel
national. „Nu e mult, nu e putin. Sper sa nu aloce Bacaului mai
putin de 150 de miliarde de lei, desi ar fi nevoie urgent de cel putin
290 de miliarde de lei”, a explicar presedintele CJ.
Ce va fi din septembrie, cind se va confirma ca s-a alocat doar o
mica parte din necesar? Olga Haineala, directorul executiv al
Directiei Generale Buget-Finante a CJ, are solutii verificate deja in
toti anii din urma, pentru ca toate rectificarile au fost
dezamagitoare. Haineala are doua variante pentru rezolvarea
problemelor ce stau sa apara. Prima este ca toate consiliile locale
sa-si gaseasca venituri proprii pentru rezolvarea prioritatilor de
rang zero, iar a doua, „sa-si prioritizeze cheltuielile functie de
resursele de finantare”. Conducerea CJ este de parere ca si
administratiile locale trebuie sa caute sa-si mai rezolve din
probleme si sa nu astepte numai de la Centru. „Mi s-ar parea
normal ca veniturile consiliilor locale sa creasca. Pot fi atrase
venituri prin infiintarea de servicii si societati comerciale”, afirma
Olga Haineala.
Problemele incep dupa rectificare
Dupa ce Bucurestiul va aproba rectificarea bugetara, problemele
abia urmeaza sa inceapa, pentru ca banii pentru localitati se impart
la Consiliu. „Teoretic, banii ar trebui impartiti de presedintele CJ.
Dar legislatia ne obliga sa acordam fondurile dupa o formula care
nu ne permite prea mare libertate.Totusi, presedintele are
posibilitatea sa aloce bani, de exemplu pentru rezolvarea unei
probleme comune mai multor localitati”, afirma Dragos Benea. El
crede ca, prin folosirea formulei de repartizere a fondurilor sint
avantajate tot consiliile locale care au deja bani.
Localitatile judetului primesc bani de la buget dupa citeva criterii
adoptate la o mai veche sedinta de CJ. Este vorba despre
impartirea cotei de 17 la suta din impozitul pe venit ce se intoarce
la bugetele localitatilor. Astfel, 25 la suta din total se va indrepta
spre bugetul propriu al CJ, iar diferenta de 75 la suta va fi
repartizata pe comune, orase si municipii, dupa consultarea
primarilor, in functie de mai multe criterii. Astfel, capacitatea
financiara a localitatii conteaza in proportie de 30 la suta, la fel si
suprafata unitatii administrativ-teritoriale, populatia, in proportie de
25 de procente, iar alte criterii, stabilite tot de CJ, 15 procente.
Aceste „alte criterii”, dupa care se impart cele 15 procente sint
imprumuturile pentru programe interne si externe, cofinantarea
proiectelor, investitii noi sau aflate in derulare, centrele de ocrotire
a copiilor, reparatii si modernizari, programe si proiecte culturale si
sociale. Acest set de indicatori a fost folosit si la fundamentarea
bugetelor pe anul 2004. (Florin POPESCU)
