Mafia lemnului

Mafia locala
Stefan Hantar are 74 de ani si a fost timp de 36 de ani seful Ocolului Silvic Agas. In viata lui a plantat sute de mii de puieti, insa, de la Revolutie incoace traieste un cosmar. "Am fost martorul decimarii brazilor pe care-i plantasem cind eram inca padurar si parca nu-mi vine sa-mi cred ochilor cind ma trezesc dimineata si vad ca dealurile din jurul casei sint din ce in ce mai golase. Am facut memorii peste memorii, dar niciodata nu am primit nici un raspuns. Mai mult decit atit, in noaptea de 16 ianuarie, aproape de miezul noptii, m-am trezit ca locuinta imi este atacata cu pietre. Nu am aprins lumina, dar am vazut trei siluete care aruncau cu pietre de pe ecartamentul caii ferate, in toate geamurile casei. Mi-a fost frica sa ies", povesteste fostul sef de ocol. Intr-adevar, la doar citeva zile de la acest incident, casa batrinului Hantar arata ca dupa bombardament: cioburi de sticla cazute in toate incaperile, inclusiv pe patul in care dormea fostul padurar, o multime de pietre in jurul locuintei, si urme de incaltaminte pe zapada din curte.
In aceeasi noapte, de un tratament asemanator a avut parte si Dumitru Tamba, fost tehnician silvic, ale carui geamuri de la casa au fost sparte cu acelasi tip de bolovani de pe calera ferata. O simpla coincidenta? Putin probabil. Mai ales ca, doar cu citeva zile inainte, cei doi l-au reclamat la Ocolul Silvic Comanesti pe un proprietar de gater din comuna, in curtea caruia au observat cam 30 de metri cubi de busteni, adusi noaptea, si despre care acestia banuiau ca proprietarul nu ar avea forme legale. Dupa ce au fost atacati, Tamba si Hantar au depus reclamatii si la politia din comuna, insa numele atacatorilor ramin in continuare invaluite in mister. La fel ca si cel al hotilor care, in luna decembrie 2000, i-au defrisat lui Constantin Ardeleanu nu mai putin de un hectar de padure, in valoare de 800 de milioane de lei, din care nea Costica nu a vazut nici un ban. "M-am dus la fostul sef de post, plutonierul major Neculai Onea, si i-am spus cine sint hotii. Lemnul era inca la ei in curte. Seful de post m-a luat deoparte si mi-a spus: «Nea Costica, stai linistit, ca o sa primesti si mata ceva»".
De atunci a trecut mai bine de un an, cei care i-au furat padurea lui Ardeleanu sint bine mersi, oameni capatuiti, care nici macar nu-i spun "buna ziua". Desigur, ar mai fi o varianta: acea ca nea Costica sa-i dea in judecata. Dar cum sa plateasca el taxa de zece la suta din prejudiciu, cam 80 de milioane de lei, cind abia cistiga, in lunile bune, 250.000 de lei. "Ma doare cind stiu ca, pentru a ajunge la maturitate, ca sa poata fi prelucrat la parametrii optimi, unui brad ii trebuie cam o suta de ani. Acum, in comuna sint peste o suta de circulare, multe care functioneaza clandestin, iar prin Gara Simbrea trec la vale cam 250 de garnituri de tren pe luna, incarcate cu cherestea. Toti lucreaza mina in mina si nu poti sa spui ceva, pentru ca imediat esti amenintat", spune fostul sef de Ocol.
Mafia araba
Situatia este oarecum alta de la Agas spre Darmanesti. Aici, amenintarile nu se rezuma doar la pietre, ci chiar s-a ajuns la arme de foc. Si nu din partea romanilor, ci din partea arabilor proprietari de gatere, care fac legea. Citiva patroni de firme puternice, care nu se ocupa insa cu exportul de cherestea bruta, ci cu cel de prelucrare, si, implicit, creeaza noi locuri de munca, au avut totusi curajul sa se organizeze intr-un asa-zis "Cartel", si fac tot ceea ce le sta in putere pentru a aduce la cunostinta guvernantilor matrapazlicurile care se petrec in zona. Este vorba despre patronii firmelor SC Milea Impex SRL (410 angajati), SC Romunion ( 280 de angajati), SC Sirbu SNC (160 de angajati), SC Ergio Prod (140 angajati), SC Dimmer (110 angajati), Pa &Co Industrial (700 de angajati), si Tour Trans SRL (80 de angajati).
Gheorghe Milea, patronul firmei Milea Impex SRL, clasata ani de-a rindul pe primele locuri in Topul Firmelor Bacauane, este autorul mai multor memorii adresate primului ministru, ministrului de Interne, ministrului Agriculturii si Padurilor si oficialitatilor locale, dar pina acum nu a primit nici un raspuns. Intr-o asemenea sesizare, trimisa in luna iunie 2001 primului ministru Adrian Nastase, Gheorghe Milea precizeaza: "Furturile sint organizate cu ajutorul CFR, cu sprijinul sistemului mafiot compus din lucratori de la Romsilva, Politie, Garda Financiara, mafia araba, cu sprijinul lucratorilor publici si demnitari ai statului. S-au initiat controale si anchete care au trecut la verificarea firmelor din zona. Cu ocazia verificarilor s-au constatat furturi enorme din padurile statului, care depasesc, dupa aprecierea specialistilor, zece milioane de dolari. Este foarte interesant ca o parte dintre cei care efectueaza controlul incaseaza fara jena zeci de milioane de lei, spaga, ca ilegalitatile sa fie musamalizate. De necrezut este faptul ca firmele arabe depistate cu fraude de miliarde, cu sute de documente false, functioneaza fara probleme, fiind declarati investitori strategici (…) Domnule prim ministru, am trimis fax cu masurile ce se impun la Ministerul Padurilor si am crezut ca totul este confidential. La citeva zile, faxul a ajuns pa masa firmelor arabe care au declarat ca ma vor elimina fizic daca ii voi mai incurca. Arabii afirmau ca au cotizat prea mult pentru cei de sus si la partide, iar acum sint nevoiti sa-si recupereze banii, indiferent prin ce metode (au mina libera)".
Intr-un alt memoriu, trimis de aceasta data ministrului de interne, patronul firmei Milea Impex precizeaza: "De un an si jumatate lupt de unul singur. Am informat de mai multe ori organele locale, respectiv Prefectura judetului, seful Garzii Financiare, Justitie, Politie, Romsilva, iar raspunsul a fost: « Stim, dar nu putem face nimic», lasind sa se inteleaga ca ordinele vin de sus (bani pentru partide). Arabii, care sint capii mafiei in zona, au declarat deschis «poate sa stea Milea si in cap, noi am cotizat si nimeni nu ne poate face nimic. Cind vom transforma zona in Sahara, vom asigura tot ce avem, vom da foc, vom lua banii de la asigurarile romane si vom pleca in tara fara nici o problema»".
Cum de s-a ajuns aici?
In ultimii cinci ani, datorita disponibilizarilor masive de salariati de la Mina Comanesti, Comprel Comanesti si schelele de petrol din zona, aproximativ 10.000 de oameni ramasi pe drumuri si-au cumparat cal, caruta, drujbe, si au inceput sa devasteze padurile. Datorita numarului mare de disponibilizati, zona a fost declarata defavorizata. Drept urmare, au inceput sa apara zeci de investitori, majoritatea provenind din tarile arabe, care si-au montat numai gatere, infiintind in zona piata neagra a lemnului. Acesti investitori nu au cumparat masa lemnoasa la licitatiile organizate de Directia Silvica Bacau, in timp ce volumul debitului de busteni ajunge sa depaseasca 240.000 de metri cubi pe an. Reteta este simpla: oamenii fara venituri, tot mai multi pe Valea Muntelui, fura lemn din padure si il vind arabilor, care il achizitioneaza la jumatate de pret si fara acte. Cheresteaua produsa este exportata de firmele arabe, la un pret de 42 de dolari metrul cub. Fara acte, pretul obtinut la cherestea este foarte mic, iar rulajul banilor impresionant. La fel ca si evaziunea fiscala. Cei care incearca sa lucreaze legal, cu acte adica, nu pot achizitiona lemn cu banul jos, de la cei care fura din paduri. Ei iau materie prima, legal, de la Romsilva, la preturi aproape duble. Asa ca supravietuirea firmelor corecte a devenit o chestiune tot mai dificila.
Nemultumirea patronilor firmelor romanesti, care executa numai produse finite, este ca efectiv nu mai au materie prima, pentru ca nu pot oferi bani direct din buzunar, asa cum fac arabii. "In anul 2000, Milea Impex a avut o cifra de afaceri de 7,8 milioane de marci germane si un profit de 1,1 milioane de marci. Anul trecut, insa, datorita lipsei materiilor prime, cifra de afaceri a firmei a scazut la 6,2 milioane de marci, iar profitul a fost de doar 335.000 de marci. Adica un sfert. Si acum, din aceeasi cauza, s-ar putea sa trebuiasca sa mai disponibilizez din personal, ca sa pot macar supravietui", ne-a declarat Milea. Parerea sa este impartasita si de Florin Sirbu si de fratii Ionel si Georgel Merlusca, patroni de firme in care au investit milioane de marci in utilajei care stau nefolosite din lipsa cherestelei. "Am ajuns sa aduc busteni si cherestea din Harghita sau Neamt, pentru ca doar aici mai avem acces la materie prima, insa ma costa foarte mult transportul", spune Sirbu. In timp ce Georgel Merlusca, patronul firmei Ergio Prod, sustine ca are deja un pistol cu gaze, pe care este decis sa-l foloseasca in cazul in care va primi noi amenintari din partea mafiei arabe.
Ce ramine de facut ?
Toti patronii romani din zona cu care am discutat, si a caror afacere se axeaza numai pe exportul de produs finit, nu de cherestea bruta, sint de parere ca, pentru a stopa fenomenul mafiot de pe Valea Muntelui, Guvernul ar trebui sa aiba in atentie urmatoarele aspecte:
introducerea taxei de drum de pina la 50 de dolari /mc de bustean exportat; introducerea limitei de pret la cheresteaua exportata de 150 de dolari; impozitarea cu 80% a profitului realizat din exportul de busteni; impozitarea cu 70% a profitului realizat din exportul cu cherestea; impozitarea cu 50% din profit a semifabricatelor brute; verificarea calitativa a materiei prime care se exporta si marcarea ei de catre o comisie care sa fie compusa din vamesi specializati si de Romsilva; impozitarea cu 20% a profitului realizat din produse finite; scutirea de impozit a profitului reinvestit; oprirea instalatiilor neautorizate care produc cherestea in conditii necorespunzatoare codului silvic, cu consum enorm de masa lemnoasa si cu randamente foarte mici.
Oamenii de afaceri din zona Comanesti si Darmanesti sint decisi ca, in cazul in care, demersurile lor, facute publice, nu vor avea ecou, sa-si informeze salariatii ca-si vor pierde locurile de munca, dupa care vor bloca drumul judetean si calea ferata pina cind va exista un dialog cu Guvernul pe aceasta tema. (Florin CRACIUN)