"Uriasul de linga noi" era sa ne termine

Un incident unic in istoria industriei chimice romanesti a avut loc marti seara la Bacau, cind izolatia unui gigantic rezervor de amoniac de la combinatul chimic Sofert a fost distrusa aproape instantaneu in proportie de 80%. Invelisul are rolul de a mentine amoniacul in stare lichida, la o temperatura de minus 33 de grade Celsius. In lipsa acestei protectii, amoniacul devine gazos, creste presiunea, femomen ce poate fi urmat de o explozie ce ar putea face din orasul Bacau istorie. Sloganul publicitar al combinatului, "Uriasul linistit de linga noi", putea lesne deveni "Ucigasul de linga noi".
Conform martorilor, salariati ai Sofert, accidentul s-ar fi datorat unui aparat de vinatoare MIG 21 Lancer, apartinind Grupului 95 Aerian Aviatie Vinatoare si Bombardament Bacau, care ar fi zburat prea jos in preajma rezervorului. Acesta a intrat astfel in rezonanta, iar vibratiile au dus la cedarea termoizolatiei.
Rezervorul cu un volum de 22.000 de metri cubi si capacitatea de 15.000 de tone de amoniac fusese golit anterior date de 26 iunie, cind din rezervor au fost scoase 20 de vagoane-cisterna cu amoniac pentru a permite inceperea lucrarilor de revizii generale. Martorii accidentului sint chiar membrii echipei care lucra la revizii si care spun ca trei avioane militare s-au apropiat dinspre sud, pe directia caii ferate, si au trecut la foarte joasa inaltime deasupra combinatului. Ei mai spun ca unul dintre aparate a facut o manevra brusca in preajma combinatului, iar vibratiile motorului in fortaj s-au propagat la rezervorul gol, ceea ce ar putea explica de ce termoizolatia a cedat atit de brusc.
Termoizolatia s-a prabusit cu un zgomot asurzitor in jurul orelor 19.00, dar nimeni nu a fost ranit, intrucit muncitorii terminasera programul cu numai jumatate de ora mai devreme. Initial s-a desprins o bucata relativ mica, dar placile de aluminiu au inceput sa cedeze pe rind intr-un ritm vertiginos, pina cind rezervorul a fost dezgolit in proportie de 80%.
Bazindu-se pe afirmatiile martorilor din propria societate, conducerea Sofert a lansat imediat impotriva unitatii de aviatie acuzatia ca aparatele sale ar fi contribuit la distrugerea rezervorului. "Exista numerosi martori care spun ca avioanele au venit spre combinat la joasa altitudine, iar unul dintre ele a efectuat o manevra de parca ar fi vrut sa evite impactul cu rezervorul. Ei nu au ce sa caute cu avioanele in zona combinatului, pentru ca pot avea loc si accidente mult mai grave – spune directorul Sofert, Cornel Cirnu. In mod normal, in rezervor sint stocate 15.000 de tone de amoniac, la o temperatura de minus 33 de grade, dar norocul nostru a fost ca intrasem in revizie generala si a trebuit sa evacuam cantitatea de 20 de cisterne de amoniac, cit se afla in rezervor pina la 26 iunie, data inceperii lucrarilor. In cazul in care rezervorul era plin s-ar fi putut produce chiar si o catastrofa, dar credem ca rezervorul ar fi rezistat totusi, pentru ca invelisul de baza, din otel, nu a fost afectat, iar astfel de cazane sint sigure. In plus, exista alte citeva sisteme de siguranta, printre care o serie de supape, o instalatie frigorifica interioara si tunuri cu apa exterioare. Intreprinderea are interes sa convoace experti pentru a demonstra ca avioanele au produs distrugerea, si am facut deja demersuri la Ministerul Industriilor, Ministerul Lucrarilor Publice, Inspectoratul de Stat pentru Constructii si la experti in proiectare. Nu m-ar mira daca militarii vor spune ca nu au nici o vina. Exista insa si alte cai prin care pot fi adunate date in sprijinul nostru", a mai spus directorul Cirnu, referindu-se la serviciul de informatii al Armatei si la Serviciul Roman de Informatii. Tot el a mai spus ca este dispus sa mearga pina acolo incit sa ceara o reconstituire a evenimentului, ca sa demonstreze efectele pe care le pot produce avioanele.
Directorul Cirnu mai spune ca numai materialele pentru reparatii costa intre 100 si 120 de miliarde de lei, iar la cheltuieli se mai adauga si costul fortei de munca si cel al productiei pierdute in perioada de inactivitate. Cum insa rezervorul de amoniac este practic inima combinatului, iar reparatia lui se estimeaza ca va dura cel putin sase luni, este de asteptat ca activitatea sa fie restrinsa drastic. Aceasta face ca cei 1.500 de muncitori sa fie nevoiti sa intre ori in concedii de odihna, ori in concedii fara plata, ori in somaj tehnic, ceea ce se va intimpla prin rotatie, in functie de necesarul de forta de munca in actualele conditii. Directorul Cirnu a mai precizat ca nici de apa calda in citeva zone din Bacau nu mai poate fi vorba deocamdata, pentru ca reluarea productiei de agent termic la 1 august, cind ar fi trebuit sa se incheie revizia, nu mai este acum posibila. Directorul Cirnu a mai precizat ca, in cazul in care ancheta va scoate la iveala un vinovat, este posibil sa ii ceara acestuia daune materiale care sa acopere toate pagubele.
La fata locului s-a aflat ieri si comandantul Inspectoratului Judetean de Protectie Civila, colonelul Valentin Luca, care ne-a declarat ca accidentul se inscrie doar in categoria pierderilor materiale, fara ca viata oamenilor sa fi fost pusa vreun moment in pericol, dat fiind ca lipsea substanta periculoasa.
Aviatorii au probe clare ca nu au survolat combinatul chimic
Pista unitatii de aviatie din Bacau se afla la numai trei kilometri vest de combinat, astfel ca zborurile in zona sint frecvente. Unitatea a fost infiintata in 1969 si de atunci nu a mai fost vreodata semnalat un astfel de eveniment. Unitatea se afla marti in plin program de zboruri de antrenament, care s-au desfasurat pe tot timpul zilei si ar fi urmat sa aiba loc si noaptea. Zborurile de noapte au fost insa oprite si toate aparatele au ramas la sol dupa ce s-a primit vestea despre acuzele conducerii Sofert si despre cele intimplate acolo. Imediat a fost constituita o comisie de ancheta din partea unitatii, condusa de comandantul Liviu Burhala, al carui prim gest a fost retinerea la sol a aparatelor si sigilarea tuturor inregistrarilor video si audio de pe avioane, astfel ca acestea sa poata fi analizate de procurorii militari. Acest lucru s-a intimplat pe timpul noptii de marti spre miercuri, cind de fata au fost si ofiteri din Statul Major al Fortelor Aeriene Romane. Au fost vizionate secunda cu secunda toate inregistrarile, dar mai ales de pe cele opt aparate aflate in misiune in intervalul de timp in care s-a produs incidentul de la Sofert.
Pe monitoarele video pot fi vazute astfel imagini filmate din tot timpul zborului, adica exact ceea ce vede si pilotul, alaturi de o multitudine de date ce indica altitudinea, viteza, distanta si pozitia fata de pista de decolare, ora, etc. Avioanele care au zburat marti au urmat un parcurs folosit in mod curent, in forma de elipsa, care incepe de pe aeroport, merge pina la 25 de kilometri in nord, face apoi un viraj de 180 de grade si se indreapta spre sud, trece la o distanta de 9 pina la 11 kilometri de verticala pistei, iar apoi, la alti 25 de kilometri in sud, face iar un viraj de 180 de grade, iar avionul se indreapta spre aterizare. Tot acest parcurs se vede foarte clar in casete, mai ales in timpul apropierii de aeroport, cind detaliile de la sol devin cit se poate de distincte. Tot atunci se vede ca Sofert se afla mereu in dreapta avioanelor, la trei kilometri distanta.
Casetele au fost ulterior prezentate si ziaristilor, iar acestea arata fara nici un dubiu ca in intervalul orar in care a fost semnalat accidentul de la Sofert nici un aparat de zbor nu s-a aflat mai aproape de trei kilometri de rezervorul distrus. "Nu exista nici un detaliu care sa probeze acuzele conducerii Sofert. Ancheta a aratat pina acum ca nu au fost incalcate regulile de zbor, adica altitudine, viteza sau culoare de zbor, astfel ca afirmatiile lor nu se confirma. In plus, declaratiile martorilor se contrazic, atita vreme cit orele la care se spune ca ar fi trecut avionul sint foarte diferite. Martorii mai spun ca au vazut trei avioane, dar marti nu am efectuat nici un zbor in formatie. De asemenea, la verticala pistei de aterizare-decolare nu s-a trecut la o inaltime mai mica de 1000 de metri. Este posibil ca aprecierile martorilor sa fie eronate, pentru ca un avion observat de la sol aparent aproape poate fi la o distanta si o inaltime considerabil mai mari. In afara casetelor video, care sint proba principala in sprijinul nostru, mai avem inregistrarile convorbirilor radio din timpul zborurilor, precum si asa-numitele "cutii negre", in care de asemenea sint inregistrati toti parametrii de zbor. Toate probele sint clare si le tinem la dispozitia oricarei comisii de ancheta pe care o va solicita conducerea Sofert. Avem noroc de dotarile moderne de pe aparatele Mig 21 Lancer, care permit inregistrarile video ale zborurilor, pentru ca altfel ar fi fost greu sa aducem probe in favoarea noastra. S-a mai spus ca in zona a fost vazut si un elicopter, dar nu stim al cui a fost, intrucit elicopterul nostru a efectuat zboruri doar in sectorul de vest (aflat in directia opusa fata de cea in care se afla combinatul – n.r.)", a declarat comandorul Liviu Burhala, comandantul Bazei 95 Bacau Aviatie Vinatoare si Bombardament.
Comandorul Alexandru Tudor, inginer specialist in cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene Romane, are o parere si mai transanta despre evenimentul de la Sofert Bacau: "Avem date care arata fara dubii ca avioanele s-au aflat la mare distanta de obiectiv si nu aveau cum sa provoace distrugerea. Ma intreb insa de ce conducerea combinatului a avut acest incident exact in timpul unor revizii generale care nu au mai fost facute din 1977 si pe care le-au aminat de nenumarate ori pina acum. Cred ca de fapt a fost vorba despre faptul ca lucratorii folosesc la reparatii ciocane cu care bat toata ziua in cazan, ceea ce este posibil sa fi indus frecvente diferite in structura si astfel sa fi cedat termoizolatia. Avioanele nu au efectiv cum sa provoace un asemenea accident".
De mentionat insa ca la cazanul respectiv nu s-a mai facut vreo revizie din 1990, iar una era programata pentru luna iunie a anului trecut. Pentru ca revizia a fost aminata, dar si pentru ca aparatele de masura si control ale rezervorului erau functionau necorespunzator, Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau a amendat combinatul in noiembrie anul trecut, cu un total de 12 milioane de lei. Directorul Inspectoratului de Munca, Ioan Barbu, a precizat ca, dupa aplicarea amenzilor, a dat un termen de 30 de zile pentru inceperea reviziilor, rastimp in care o comisie de specialisti din cadrul combinatului a intocmit un proces verbal a carui concluzie era ca tancul de amoniac mai poate functiona in conditii normale inca un an. "Toata activitatea era atunci coordonata de directorul Mihai Grigoriu, intre timp iesit la pensie. Nu a vrut sa ia in calcul atunci pericolele, asa ca acum as vrea sa discut nu cu pensionarul Grigoriu, ci cu directorul Grigoriu, cel care si-a asumat responsabilitatea pentru aminarea lucrarilor. Oricum, am dubii serioase privind ipoteza implicarii avioanelor in incident, mai ales ca in apropiere se afla calea ferata, iar trenurile marfare produc in timp vibratii constante care ar fi putut afecta structura rezervorului mai mult decit zgomotul avioanelor", a spus inspectorul sef Ioan Barbu.
Ancheta referitoare la incidentul de la Sofert se anunta de durata, cu toate ca, cel putin pentru procurorii militari, inregistrarile de la bordul avioanelor par sa fi fost edificatoare. Cum insa conducerea Sofert este decisa sa apeleze si la alti specialisti, este de asteptat ca adevarul despre cele intimplate marti seara sa fie dezvaluit ceva mai tirziu. (Ovidiu PAULIUC)