Revolutie in invatamint

Inceputul anului scolar 2003-2004 va marca, practic, debutul unei adevarate revolutii in invatamintul romanesc, atunci intrind in vigoare sistemul de invatamint obligatoriu de noua ani. Altfel spus, gimnaziul nu se va mai termina dupa clasa a VIII-a, ci dupa clasa a IX-a. Primii elevi care vor avea parte de noua clase obligatorii sint cei care, acum, sint in clasa a VII-a. Motivatia deciziei de schimbare a sistemului de invatamint tine de virsta absolventilor, un adolescent de 15-16 ani fiind considerat, opinie acceptata de toata lumea, mult mai capabil sa-si aleaga intr-un mod obiectiv drumul in viata. Noua imagine a sistemului de invatamint a fost insa creionata de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) in cursul saptaminii trecute, acesta fiind unul dintre cele mai importante puncte de pe ordinea de zi a intilnirii dintre conducerea MEC si inspectorii scolari generali.
Clasele a IX-a vor continua sa functioneze, in majoritate, in cadrul liceelor
Ministerul a lasat la latitudinea Inspectoratelor Scolare Judetene (ISJ) sa definitiveze structura retelei scolare aferenta noului sistem. "Am avut de ales intre trei variante: clasele a IX-a sa functioneze in cadrul scolilor generale, sa ramina, in totalitate, la licee sau sa-si desfasoare activitate atit in scoli generale, cit si in licee", ne-a declarat inspectorul general Ghiorghi Iorga. Pina la urma s-a decis ca liceele sa gazduiasca, in continuare, clasa a IX-a. Singurele exceptii vor veni dinspre zonele rurale izolate, unde clasa a IX-a va fi gazduita de o scoala generala care va putea face fata unei asemenea raspunderi. Clasele a IX-a de aici vor putea fi frecventate de absolventii claselor a VIII-a ale scolilor din zona. Inspectorul general Ghiorghi Iorga a recunoscut ca, in acesta situatie, apare problema transportului elevilor, pe care MEC a promis ca o va rezolva prin achizitionarea unor autobuze de capacitate mare. Criteriile de alegere a scolilor generale cu noua clase vor lua in considerare existenta profesorilor cu studii superioare de lunga durata, spatiile de scolarizare si dotarile materiale ale unitatii de invatamint. Numarul scolilor de acest gen nu poate insa depasi cifra opt la nivelul unui judet.
In mediul urban, clasele a IX-a vor functiona exclusiv in cadrul liceelor. Seful ISJ a opinat ca, astfel, se evita darea peste cap a orarelor, o includere a claselor a IX-a in scolile generale obligindu-i pe profesorii de la licee sa alerge de la o scoala la alta. In plus, citeva scoli generale din orase au o acuta lipsa de spatiu. Rezolvarea unei probleme risca insa sa dea nastere unei adevarate bulibaseli in rindul parintilor si elevilor, care vor pusi in postura de a face fata la doua repartizari computerizate consecutive programate sa se desfasoare la o distanta de doar un an de zile.
Elevii – navetisti intre licee
Inscrierea elevilor in clasa a IX-a, iar apoi la liceu, are toate sansele sa dea nastere unui bulibaseli generale. Astfel, la sfirsitul clasei a VIII-a, elevii vor fi repartizati in clasele a IX-a care functioneaza in cadrul liceelor pe baza mediei generale a claselor V-VIII. Repartizarea se va face printr-un sistem computerizat, analog cu cel utilizat in vara la admiterea in licee. Elevii din mediul rural pot alege insa sa urmeze clasa a IX-a la scolile generale din zona care vor avea astfel de clase. Accesul la aceste scoli se va face printr-o inscriere propriu-zisa, fara a se mai tine cont de media generala a claselor V-VIII. Numarul total al locurilor de la clasa a IX-a va fi insa, la nivelul unui judet, egal cu cel al elevilor care termina opt clase.
La sfirsitul clasei a IX-a, elevii si foile matricole ale acestora vor reveni la scolile generale de origine pentru a sustine examenul de capacitate la aceleasi materii ca si pina acum, adica limba romana, matematica, istorie sau geografie. Media obtinuta la Capacitate si media generala a claselor V-IX vor intra in calculul mediei generale de admitere pe baza careia se va intra in primul an de liceu (clasa a X-a) sau de scoala profesionala. Admiterea la liceu sau scoala profesionala se va face pe baza aceluiasi sistem computerizat. Inspectorul general Ghiorghi Iorga a admis ca acest sistem poate avea ca urmare imediata cresterea interesului absolventilor de clasa a VIII-a pentru clasele a IX-a care vor functiona in cadrul liceelor mai slab cotate. "Exista, ce-i drept, pericolul ca absolventii claselor a VIII-a sa aleaga, in goana dupa medii cit mai mari, sa faca clasa a IX-a la liceele mai slab cotate. Mai mult, e posibil ca unii elevi din mediul rural care aleg sa faca clasa a IX-a intr-un liceu de la oras, inselati de mediile mari, care se dau cu destula usurinta la tara, sa nu poata face fata cerintelor si sa ramina repetenti. De aceea as recomanda elevilor din mediul rural sa nu se imbete cu apa rece", a spus "generalul" Iorga.
In noul sistem de invatamint vor exista atit licee de trei ani, cit si licee de patru ani. Trei ani vor avea liceele la sfirsitul carora nu se sustine atestat profesional, liceele ce presupun finalizarea studiilor printr-un atestat urmind sa aiba patru ani.
Scolile profesionale stau un an "pe tusa"
Trecerea la noul sistem de invatamint va face ca scolile profesionale sa stea un an de zile "pe tusa". Cum reglementarile MEC prevad functionarea claselor de-a IX-a numai in cadrul scolilor generale si al liceelor, scolile profesionale nu vor face inscrieri in anul scolar 2003 – 2004. Chiar si in aceasta situatie, inspectorul general Ghiorghi Iorga nu crede ca vor fi probleme din punct de vedere al cadrelor didactice de aici, inginerii urmind sa predea ore de educatie tehnologica la clasa a IX-a. Ulterior, scolile profesionale vor fi, la rindul lor, reformate. MEC a propus trei variante de functionare a acestora. Prima varianta propune raminerea scolilor profesionale in actuala forma, absolventii acestora putind urma si liceul, incepind cu clasa a XI-a. Cea de-a doua varianta, agreata si de ISJ Bacau, prevede transformarea "profesionalelor" in licee profesionale de trei ani, elevii acestora finalizindu-si studiile cu un bacalaureat profesional. Acestia vor putea sa se inscrie numai la colegii. Ultima varianta, considerata de catre Iorga drept "destul de complicata", propune transformarea scolilor profesionale in asa-numite "trepte intii" ale liceelor tehnologice. Dupa doi sau trei ani, in functie de profil si meserie, elevii pot alege intre finalizarea studiilor si continuarea acestora pina la sfirsitul liceului, care se va termina cu un bacalaureat tehnologic. Elevii care vor fi admisi in invatamintul profesional fara examen de capacitate vor fi obligati sa-si termine studiile dupa doi-trei ani. In ceea ce priveste scolile de ucenici, acestea par a avea soarta pecetluita, MEC optind pentru desfiintarea acestora si trecerea lor in sistemul de educatiei al adultilor.
Modificari importante in planurile de invatamint
Schimbarea sistemului de invatamint va atrage dupa sine si modificarea completa a planurilor, programelor si continuturilor din invatamint. Forma finala a acestora va fi decisa pe parcurs, dupa consultari cu profesorii din teritoriu. Primele programe modificate vor fi cele de la geografie si istorie, care vor fi schimbate pina la inceputul anului scolar 2002 – 2003. "Avind in vedere ca examenul de capacitate se va da la sfirsitul clasei a IX-a, trebuie vazut daca istoria romanilor si geografia Romania se vor preda in clasa a VIII-a, in clasa a IX-a sau pe parcursul ambilor ani de studiu", a explicat inspectorul general Ghiorghi Iorga. Oricum, acesta s-a aratat convins ca toate programele vor fi descongestionate, cele de gimnaziu urmind a fi reformulate pentru cinci ani de invatamint, in timp ce cele programele de liceu vor trebui parcurse doar in trei ani. (Eduard CUCU)