15.000 de botosaneni privati de asigurari sociale

Lunar, aproape 20 de miliarde de lei li se retin angajatilor botosaneni din salarii si pensii pentru plata darilor catre stat, fie ca sint ele contributii pentru pensie suplimentara, somaj ori asigurari sociale de sanatate. Abia jumatate ajung sa fie varsate integral in bugetul de stat ori la fondul de sanatate, pentru ca angajatorii fie ca nu dispun de fonduri fie ca pur si simplu fac evaziune fiscala pentru faptul ca nu au chef sa cotizeze la stat. Directia de Munca si Protectie Sociala are de recuperat de la agentii economici botosaneni 400 de miliarde de lei contributie pentru pensia si somajul angajatilor, iar Casa de Asigurari nu mai putin de 40 de miliarde, in general de la aceiasi agenti economici rau-platnici. Rezultatul e dezastruos pentru angajatii firmelor cu datorii la fondurile de asigurari de sanatate ori la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale: in momentul in care ies la pensie, sint disponibilizati si ajung in somaj ori cind pur si simplu se imbolnavesc si au nevoie de medic oamenii se trezesc ca nu pot beneficia de drepturile care le se cuvin, chiar daca ani de zile li s-au operat retineri din leafa. Pur si simplu nu se poate da o cifra exacta a persoanelor carora li s-au retinut pe statul de plata ani de zile contributiile cu pricina si care nu beneficiaza de drepturile care decurg din ele in momentul in care ar avea nevoie, insa se poate vorbi de 10-15.000 de botosaneni. Acesti oameni muncesc pentru contributiile respective, insa cele citeva zeci sau sute de mii de lei de care se dispenseaza lunar pot fi considerati bani pierduti. Fiecare dintre noi are o cunostinta ori macar a auzit de cineva care s-a pensionat si nu primeste pensie, a fost trecut in somaj si nu primeste ajutor ori se imbolnaveste si nu se poate interna in spital pentru ca patronul nu a binevoit sa vireze la stat retinerile din salar.
Primul impuls al persoanei care se afla in situatia enuntata mai sus este, bineinteles, acela de intra in biroul directorului si a-l lua de git, numai ca aceasta nu rezolva nimic, decit cel mult vreun dosar penal pentru agresiune. "In momentul in care se semneaza un contract de munca sau o conventie de prestari servicii cel angajat se obliga sa munceasca, iar angajatorul sa retina pe statul de plata si sa vireze la timp obligatiile catre bugetul de stat si fondurile speciale", explica Mariana Cumparatu, sefa biroului legislatie al Camerei de Munca.
Nerespectarea clauzelor contractului de angajare de catre patron ar trebui sa atraga teoretic consecinte asupra lui, pentru ca in cazul in care angajatul incalca aceste clauze este concediat fara prea multe discutii. Practic, patronii nu patesc nimic altceva in afara de faptul ca li se calculeaza niste penalitati si majorari de intirziere la debitele restante, pe care multi nu le platesc nici pe astea. Iar fostii sau actualii angajati ramin in continuare frustrati de drepturi. Ce pot face insa angajatii, pentru ca e de-a dreptul criminal sa muncesti o viata intreaga si sa te trezesti la virsta pensionarii ca nu poti primi pensie ori ca te imbolnavesti si medicul iti cere milioane de lei pentru ca nu esti asigurat, desi tie ti s-au retinut 7% din leafa. "Angajatul poate sa actioneze in instanta agentul economic, insa din cite stiu eu nu s-a intimplat nici o situatie de acest gen. CASS nu a refuzat sa accepte internarea gratuita pentru nici un angajat al firmelor cu datorii care garanteaza ca platesc esalonat, in termen de maximum sase luni sumele restante. chiar daca contributiile de asigurari nu sint virate in totalitate, firma se angajeaza sa le plateasca intr-o perioada scurta, asa ca CASS nu poate refuza pur si simplu un om bolnav", explica Vasile Chiru, vicepresedintele CASS Botosani.
Exista in Botosani 35-40 de firma datornice la CASS care nu si-au prezentat nici un plan de reesalonare a datoriilor, deci ai caror angajati trebuie sa scoata bani din buzunar chiar si cind ii cer medicului de familie o consultatie. CASS a inaintat Politiei Economice citeva dosare de firme rau-platnice care sa fie cercetate pentru deturnare de fonduri, insa pina acum nici o ancheta nu a fost finalizata. "Se poate ajunge la cercetarea penala a managerilor care sint dovediti ca au utilizat banii retinuti angajatilor din salariu in alt scop decit sa ii vireze la buget sau la fondurile speciale" explica Mariana Cumparatu. Bineinteles ca nici un patron nu a fost inca bagat la racoare pentru asa ceva. Pentru angajatii acestor manageri singura solutie o reprezinta instanta. Daca in cazul asigurarilor de sanatate se mai pot face compromisuri pentru ca angajatul care a cotizat lunar cu 7% din leafa sa fie tratat gratuit, in cazul contributiilor pentru pensie si somaj se ajunge destul de des la procese. In acest moment pe rolul proaspatului infiintat Tribunal al Muncii se afla in jur de 300 de dosare in care cel mai adesea fostii angajati incearca sa obtina in instanta dreptul la pensie ori somaj. In cazul in care cistiga angajatul, firma este executata silit, insa de multe ori DMPS nu are ce sa execute, pentru ca depozitele din banci sint goale ori sint schimbate de la luna la luna, iar bunurile mobile si imobile care pot fi sechestrate sint deja gajate in favoarea unor banci. Pentru ca toata aceasta batalie a angajatilor frustrati de drepturile care li se cuvin maninca timp, bani si nervi este mare nevoie de o schimbare importanta in legislatie. Mariana Cumparatu crede ca singura modalitate care sa ii incurajeze pe agentii economici de buna credinta sa isi plateasca darile catre stat este "stimularea agentului economic, crearea unui cadru economic si legislativ care sa il ajute sa devina prosper, pentru ca atunci poate avea grija si de interesele angajatilor". Pentru cei care nu platesc darile catre stat si isi nenorocesc astfel angajatii singura solutie este inasprirea sanctiunior pentru evaziune. Normalitatea iarasi este departe ca in mai toate situatiile in Romania. In mod normal angajatul trebuie sa prezinte doar o hirtie prin care sa arate ca i s-a retinut din salariu contributia la fondul de pensii sau fondul de sanatate. Daca angajatorul nu plateste suma respectiva nu mai este problema angajatului si el nu trebuie sa sufere pentru asa ceva. Dar si asta a fost considerata mai util sa se rezolve romaneste, andica cel care lucreaza la un patron sa se certe cu el ca sa vireze banii respectivi lucru absolut anormal, cum am mai spus. Daca omului respectiv i s-au retinut banii ceruti de CASS sau cine stie pe statul de plata el trebuie sa beneficieze de drepturile ce decurg din aceasta si Casa de asigurari sau Directia Muncii sa se judece cu patronul respectiv, nu angajatul. (Dana BEJENARU)