Botosanenii vor minca mai putin

Seceta din acest an, "garnisita" in ultimele saptamini cu citeva furtuni devastatoare, influenteaza deja in mod dramatic nivelul preturilor de pe piata agro-alimentara botosaneana. Ultimele date statistice oferite de directia specializata in culegerea informatiilor de acest fel demonstreaza fara putinta de tagada cresterea sensibila a preturilor, resimtita puternic de buzunarele botosanenilor. Evident, cresterea cea mai mare se inregistreaza la cereale.
Griul a depasit deja pretul "cules" de statisticieni in urma cu citeva saptamini, de 3000 de lei pe kilogram, tinzind sa atinga nivelul record de 4000 de lei. Chiar si in aceste conditii, vinzatorii de griu au devenit extrem de rari in pietele judetului. Majoritatea prefera sa-si pastreze marfa in hambare pentru lunile urmatoare, cind preturile ar putea deveni si mai mari, in ciuda aparitiei noii recolte. In aceste conditii, previziunile "Monitorului" privind cresterea pretului la faina de griu s-au adeverit (din pacate) intru totul, pretul actual, ce pare a se fi stabilizat la 11-12.000 de lei, fiind cel mai mare atins vreodata la Botosani. Ca o consecinta logica, si piinea s-a scumpit sensibil in ultimele saptamini.
Elocvent este exemplul oferit de cel mai mare producator de piine din judet, Moldopan SA, care a crescut pretul sortimentului cel mai cautat, "Neptun", de la 3000 de lei, la 4500 de lei intr-un interval cu putin mai mare de o luna.
Informatiile oferite de Directia Judeteana de Statistica sint insa extrem de relevante in ceea ce priveste declinul zootehniei botosanene. Lipsa hranei vegetale, cauzata de seceta, a provocat sacrificarea a mii de animale din gospodariile individuale sau din fermele existente in judet. Facind o comparatie cu efectivele de anul trecut, rezulta clar ca acestea au cunoscut in ultima perioada o scadere dramatica, ce va fi resimtita in scurt timp si in pretul produselor alimentare de origine animaliera.
Astfel, la bovine, efectivele inregistrate in urma cu o luna la nivelul intregului judet se ridica la 620 de capete, cu 537 mai putine (aproape jumatate) decit in 1999. Cei 785 de porci "contorizati" in Botosani reprezinta mai putin de doua treimi din efectivele existente in urma cu un an, cind numarul lor era mai mare cu 461 de capete. Din cele 2164 de ovine care populau judetul in 1999, doar 1669 mai existau in momentul anchetei efectuate de statisticieni, in urma cu citeva saptamini.
La pasari, efectivele s-au redus cu nu mai putin de 87.731 de capete pina la aceeasi data. Este de asteptat ca intre timp toate aceste efective sa fi devenit si mai mici, iar tendinta de sacrificare excesiva sa continue in tot acest an. Principalul efect al acestei veritabile campanii de sacrificii va fi, fara indoiala, cresterea accentuata a preturilor la carne si preparate din carne, produse lactate si oua. De asemeni, este de asteptat o crestere semnificativa a volumului de produse importate si oferite pe piata interna, la preturi de asemeni ridicate.
Peisajul sumbru al acestui an agricol este completat, daca mai era nevoie, de o scadere a "productiei" oferite consumatorilor botosaneni de animalele ce au scapat deocamdata de cutitele macelarilor. Cantitatea de lapte produsa la nivelul intregului judet a scazut cu 466 de hectolitri in primele 5 luni ale acestui an, fata de perioada similara a anului 1999. In medie, "pe cap de vaca furajata" – ca sa folosim un termen consacrat – productia din acest an a fost in luna mai 2000 de 233 de litri, in comparatie cu 251 de litri in aceeasi luna a anului trecut.
Diferente asemanatoare se inregistreaza si in privinta productiei de oua. In luna mai a acestui an, gainile botosanenilor au reusit sa "produca", in medie, cite 22 de oua, cu 5 mai putine decit in urma cu un an. Nu este de mirare deci ca si preturile acestor produse alimentare de stricta necesitate au crescut sensibil in ultimele saptamini, ajungind in prezent la 1700-1800 de lei bucata.
Una peste alta, dezastrul inregistrat in acest an in agricultura lasa si va lasa si in continuare urme din ce in ce mai adinci in alimentatia botosanenilor. Acestia vor fi pusi in postura ingrata de a alege una din doua variante neconvenabile: ori vor reusi sa "faca rost" de mai multi bani, pe care sa-i foloseasca pentru alimentatia lor si a copiilor lor, ori vor minca mai putin si mai prost ca niciodata in ultimii 30-40 de ani. (Dorin BEJENARU)