Carnagiu la Hudesti – Botosani

Unul din cele doua schimburi de mineri de suprafata de la Sectia de Exploatare a Nisipului Hudesti, judetul Botosani, a trecut luni seara in nefiinta. Cincisprezece kilograme de dinamita au explodat in miinile celor sapte angajati care formau schimbul de la Hudesti, spulberindu-le trupurile pe o raza de aproape 50 de metri. Fragmente de miini si de picioare, capete arse si ciozvirte de carne insingerata invelite in resturi arse de imbracaminte au fost imprastiate imprejurul sondei la care lucrau minerii luni, in jurul orei 18,30, in urma detonatiei ucigase. Peisajul selenar din jur si baltile insingerate din apropierea sondei si a baracii care-i adapostea pe mineri purtau ieri dimineata, peste tot, insemnele tragediei. Un crater adinc de peste un metru si cu un diametru de aproape cinci marca locul in care se produsese tragedia. Familiile indoliate ale celor sapte mineri din Hudesti asteptau, la circa 100 de metri mai incolo, ca resturile din trupurile celor dragi sa le fie predate, dupa autopsie, pentru inmormintare. Zeci de masini sosite din toate colturile tarii erau parcate pe marginea soselei din apropiere, printre sutele de sateni veniti sa afle cit mai multe detalii de la echipele de specialisti care isi incepusera ancheta.
Accidentul de munca de luni este cel mai tragic eveniment de acest gen din istoria judetului Botosani, comparabil doar cu accidentul de autobuz de la Hutani, din 1987, atunci cind si-au pierdut viata peste 20 de persoane. Este suficient sa spunem ca explozibilul trebuia sa fie detonat la 100 de metri adincime si ca troliul de peste doua sute de kilograme care urma sa coboare incarcatura de dinamita sub pamint a fost aruncat la 7-8 metri distanta de sonda, ca sa va dati seama ce forta extraordinara a provocat moartea celor sapte mineri din Hudesti. Singurul membru al schimbului condus de raposatul inginer Gheorghe Tuca scapat cu viata, minerul Ioan Popa, in virsta de 54 de ani, a ramas ca prin minune intreg, dupa explozia nimicitoare. Sansa lui a fost aceea de a fi intirziat la serviciu, aflindu-se astfel, in momentul deflagratiei, la citeva zeci de metri distanta.
Procurorul Aurel Simion, desemnat de Parchetul de pe linga Tribunalul Botosani sa se ocupe de caz, ne-a declarat ca din discutia purtata cu Ioan Popa, internat de urgenta pe sectia Reanimare a Spitalului Judetean, a rezultat ca acesta se indrepta spre sonda in momentul in care s-a produs explozia. "Mi-a spus ca a apucat numai sa auda o bubuitura foarte puternica si a simtit imediat o durere acuta in picior, provocata de schije. Dupa aceea nu mai stie ce s-a intimplat". Locuitorii Hudestiului isi amintesc insa cu precizie ca zgomotul produs de explozia de luni seara a fost nemaipomenit. "Eram in bar si stiam ca urmeaza sa detoneze iar. Fac acest lucru de peste 10 ani, aproape in fiecare zi, asa ca nu mi-am facut nici un fel de probleme, povesteste chelnerita Ioana Muscal, din Hudesti. De regula se aude numai un zgomot infundat si incep sa se zgiltiie sticlele din rafturi, insa acum s-a auzit un tunet naprasnic, de-au inceput sa-mi tiuie urechile". In doar citeva minute, pe cimpul de nisip aflat la marginea Hudestiului s-au adunat citeva zeci de sateni, alertati de bubuitura. Interventia rapida a oamenilor a dus la salvarea lui Ioan Popa, singurul din cei opt membri ai schimbului scapat de la moarte. Minerul a fost transportat de urgenta la spitalul din Dorohoi, fiind expediat la timp la Spitalul judetean Botosani si scapind astfel de amputarea piciorului drept.
Rudele celor ucisi au adunat ore in sir, pina la caderea intunericului, fragmente din trupurile celor dragi, pe care i-au privegheat peste noapte in cimp, acolo unde urmau sa soseasca a doua zi specialistii institutiilor abilitate sa cerceteze evenimentul. Numarul mortilor nu a putut fi stabilit cu precizie inca de luni seara. Nici macar familia sa nu a putut identifica cadavrul lui Ionel Teisanu, una dintre victime, datorita faptului ca acestuia ii lipsea capul. Abia ieri dimineata, pe lumina, capul si o parte din trupul minerului au fost descoperite intr-o baltoaca din apropiere plina de apa si singe.
Se crede ca muncitorii nu au respectat procedurile clasice de detonare
Modul in care s-a produs tragedia de la Hudesti nu a putut fi stabilit cu exactitate de specialistii adunati ieri dimineata pe cimpul de la Hudesti. Politisti, criminalisti, procurori, legisti, ingineri de toate specialiatatile nu s-au putut pronunta asupra conditiilor exacte in care s-a produs explozia. Cert este doar modul in care trebuia sa se desfasoare operatiunea conform tuturor regulilor si ca una din aceste norme nu a fost respectata. Cele 15 kilograme de dinamita formau asa-zisa "torpila", facuta de mineri intr-o bucata de teava metalica cu un diametru de 30 de centimetri si lunga de un metru. Capsele pirotehnice erau infipte in incarcatura de explozibil, fiind conectate la conductori electrici ce ramineau la suprafata. Conform normelor, circuitul electric, singurul in masura sa provoace explozia, urma sa fie inchis abia dupa ce dinamita s-ar fi aflat in fundul putului, coborita cu ajutorul troliului. Conductorii trebuiau conectati la "explodor" de catre armurierul echipei, care ar fi provocat explozia prin rasucirea unei coarbe aflate la cel putin 50 de metri distanta. Restul schimbului ar fi intrat in actiune abia ulterior, atunci cind trebuia pompata apa in put pentru a scoate la suprafata nisipul produs de deflagratia din adincuri. Ceva din scenariul descris mai sus nu a functionat ca la carte, astfel incit explozia s-a produs la suprafata, sfirtecindu-i pe mineri. Una din ipotezele avansate este aceea ca echipa avea un stil de lucru "simplificat", care incalca normele de protectie. Seful de post din Hudesti spune ca "minerii povesteau de multe ori ca faceau legatura pe direct", fara a putea explica insa ce inseamna acest lucru. Pe de alta parte, anchetatorii au in vedere si posibilitatea ca in timpul operatiunii sa fi intervenit o problema, care i-a facut pe cei sapte mineri ucisi sa se adune in jurul explozibilului. Elucidarea conditiilor in care s-a produs accidentul va fi posibila abia dupa ce expertii Institutului National de Securitate Miniera si Protectie Antiexploziv, care urmau sa ajunga aseara la Hudesti, isi vor spune punctul de vedere.
Salarii intre 980.000 si 1.400.000 lei
Doina Tuca, sotia inginerului disparut in urma exploziei de luni, astepta plinsa, sa poata recupera trupul sotului ei. "A fost un sot si un tata extraordinar", a fost tot ce a putut sa ingaime femeia, printre hohote de plins, imbratisata de fiica de 12 ani, eleva la o scoala din Dorohoi. Citiva metri mai incolo, membrii familiei Asavoaie, al caror sot si tata in virsta de 54 de ani se numara pe lista victimelor, astepta de asemeni acordul autoritatilor pentru a-si lua mortul acasa. "Mihai lucra de 30 de ani la nisip si n-a avut niciodata nici un necaz. La anul, in iunie, trebuia sa-si depuna dosarul pentru pensionare. N-a vrut Dumnezeu sa apuce sa manince piine din pensie", se tinguia Rodica, sotia decedatului. Dar poate cea mai groaznica soarta a fost cea a lui Vasile Mihaila, din Bajura, minerul care, dupa aproape cinci ani de somaj, se incadrase din nou la exploatarea din Hudesti cu doar trei saptamini inaintea accidentului. In fine, demn de mentionat este si faptul ca artificierul schimbului, Ioan Smintaca, in virsta de 47 de ani, lucra in aceasta slujba de fix 27 de ani, fiind unul dintre cei mai experimentati membri ai echipei. Ce anume a putut gresi acest meserias al dinamitei in seara zilei de luni este enigma pe care vor trebui s-o dezlege anchetatorii evenimentului. Se cuvine amintit deocamdata si numele minerilor decedati pe care nu i-am pomenit in prezentul material: Valerian Anichitoaie si Gheorghe Sisiiac, ambii din Hudesti. De asemeni, este interesant de mentionat si faptul ca leafa pentru care munceau angajatii disparuti la Hudesti varia intre 980.000 si 1.400.000 de lei lunar, bani pentru care, iata, au ajuns sa-si dea si viata. Vom reveni cu amanunte pe masura ce autoritatile in drept isi vor termina anchetele cu privire la cauzele accidentului. (Dorin BEJENARU)