Cei mai tari afaceristi din judet

Din cele ceva peste 4500 de firme care au depus bilant la Fisc, mai putin de jumatate au inregistrat profituri iar restul si-au desfasurat activitatea in pierdere. Acestea din urma, adica perdantii, fie au pus bani din buzunar fie, cel mai frecvent, au lasat in urma datorii pe la banci si mai ales la diferitele bugetele de stat. Daca in cazul bancilor, acestea se dau de ceasul mortii sa-si recupereze pagubele, statul nu prea are ce le face, dat fiind numarul foarte mare de rauplatnici fata de putinii inspectori fiscali.
In schimb, firmele botosanene care au inregistrat profit in 2000, au atins cea mai ridicata rata a profitabilitatii din ultimii ani. Banii obtinuti in plus au luat diferite cai, fie s-au transformat in cresteri salariale, fie in noi investitii fie pur si simplu au plecat catre buzunarele patronilor sub forma de dividende. Exista si la firmele profitabile o chichita contabila care trebuie mentionata, adica aceea a "profitului pe hirtie" datorat sistemului contabil romanesc. Acesta apare in situatia in care firma respectiva livreaza, sa zicem, produse catre o alta firma insa, din diverse motive, nu primeste si banii. Cu toate acestea, furnizorul inregistreaza documentele de livrare care, contabil, il conduc catre un profit, desi nu a primit inca nici un sfant. O categorie aparte de firme sint cele "duale", care fie au aceiasi patroni fie patronii intreprinzatori au mai infiintat un fel de firma "capusa", la care figureaza un numar mic de actionari, in care transfera profitul dupa un mecanism simplu: capusa ii factureaza firmei parazitate diferite servicii. Deoarece capusa nu prea are cheltuieli, obtine o rata a rentabilitatii uriasa. Procedeul este pina la un punct legal, statul incasind oricum acelasi impozit, fie de la firma initiala fie de la capusa insa afectati in aceasta situatie sint micii actionari care se pomenesc ca profitul le pleaca in ale parti.
Cea mai profitabila firma din Botosani se afla la Dorohoi
Profitul net este, din punct de vedere economic, o chestiune discutabila. Conform analistului economic Gelu Ciubotaru, firmele care au produs profit net mare au ajuns la acest rezultat economico-financiar din mai multe cauze. Unele din firmele care figureaza in topul primelor 50, top realizat pe baza bilanturilor contabile pe anul trecut, inregistreaza, aparent paradoxal, un profit net mai mare decit cifra de afaceri. Este cazul unor firme aflate in lichidare judiciara, cum ar fi Moldova S.A. care a inregistrat un profit de peste 250% sau Emagrocom S.A. cu peste 1300%, care, pentru a inregistra asemenea profit, au vindut active, adica din terenuri, cladiri sau utilaje la preturile pietei care acum sint mult mai mari decit cele din evidenta contabila proprie. Cea mai profitabila firma "pe bune" este Conted SA Dorohoi care a inregistrat 52,7% cu un profit de 59,2 miliarde lei. Cum este bine stiut faptul ca firma respectiva lucreaza confectii in regim "lohn", adica aduce materia prima din afara tarii iar la Dorohoi are loc numai munca fizica. De altfel toate firmele care lucreaza in sistem "lohn" au inregistrat profituri considerabile, desi la polul opus se situeaza Serconf S.A. care, desi are o cifra de afaceri superioara tuturor, a inregistrat un profit mai mic, probabil pentru ca isi plateste mai bine salariatii sau pentru ca patronii au folosit cai legale de transfera profitul catre alte firme.
Si firma 99 CCC S.A. care activeaza in domeniul constructiilor, a inregistrat o rata a profitului de 47%, adica 1,48 miliarde lei – probabil datorita unui management extrem de performant – in timp ce alte firme de profil din acest clasament, cum ar fi Tanamuro SRL sau Conrec SA au profituri intre 5 si 10%, apreciate drept normale pentru aceasta activitate.
Decit sa dea banii la stat, firmele prefera sa mareasca salariile
Exista firme care au inregistrat in anul fiscal precedent (1999) profituri mari si care, anul trecut, nu au mai fost atit de performante. Explicatia consta probabil in faptul ca, in 1999 inca mai erau scutite de impozit pe profit, iar dupa epuizarea acestei facilitati firmele repective si-au crescut cheltuielile, preferind sa reinvesteasca – forma preferata fiind platile in leasing, sa mareasca salariile si in general sa apeleze la orice chichita permisa de lege pentru a nu da bani la stat unde, dupa cum se stie, odata ajunsi nimeni nu mai intelege nimic din ei. Probabil asa stau lucrurile in cazul Avis Indcom SRL, care de la un profit de 18% in 1999 a ajuns la un modest 3% in 2000.
Din aceasta analiza, se mai remarca faptul ca intreprinderile ce s-au privatizat au inregistrat profit. Astfel, Electrocontact SA a obtinut 2,3% profit fata de o pierdere inregistrata in anul precedent, Mecanica SA care a trecut si ea de pe pierdere pe un profit de confortabil de 5,2%. Chiar si Forma SA a inregistrat in premiera un profit de 4,8% dovedind clar ca este si privatizarea buna la ceva. In cealalta extrema se situeaza Stipo SA Dorohoi care desi in anul precedent a avut 7% profit in 2000 profitul a scazut la doar 1,3%, fapt datorat fara indoiala si deselor proteste sindicale sau privatizarii ratate.
Analistul economic Gelu Ciubotaru apreciaza ca o rata normala a profitului la firme precum Electroalfa SA sau Elsaco Electronic SRL este de 3 – 4%. Aceste firme participa si cistiga licitatii prin tara, iar un profit prea mare le poate descalifica automat. La cealalta extrema, se situeaza firme ce detin monopolul unei activitati anume si care pot impune in principiu orice rata a profitului doresc, cum sint cazuri evidente si in Botosani.
Gaurile negre ale economiei judetului
In timp ce unele societati au realizat anul trecut profit de zeci de miliarde de lei, altele au reusit "performanta" de a acumula pierderi de zeci de miliarde de lei. Cea mai mare "gaura neagra" a constituit-o societatea Electromining, care a rezultat din divizarea Electrocontact. Electromining a avut anul trecut o pierdere de 25 de miliarde de lei, pierderi de patru ori mai mari decit cifra de afaceri, generate in principal de penalitatile la datoriile neachitate mostenite in urma divizarii. Fosta fabrica de cauciuc, Arca, a acumulat, si ea pierderi de peste 22 de miliarde de lei desi nu a avut o cifra de afaceri decit de 3,1 miliarde de lei. La fel ca la Electromining, Arca si-a majorat datoriile prin cresterea penalitatilor la datoriile vechi. A treia in topul pierderilor este Portelanul Dorohoi, care a avut anul trecut o pierdere de 13,4 miliarde de lei. Formen’s, societate de confectii cu capital francez, a inregistrat o pierdere de 13 miliarde, din care 6 miliarde din exploatare si 7 miliarde din activitati financiare (dobinzi bancare). Pierderi de 4 miliarde de lei se regasesc si la una din societatile patronate de Consiliul local, anume la Eltrans S.A. datorate neacordarii subventiei legale pentru transportul in comun si care a condus la acumularea de datorii si penalitati catre bugetul de stat. Neobisnuita este, potrivit analistului economic Gelu Ciubotaru, si evolutia financiara a firmei Formen’s SRL, care, desi a avut o cifra de afaceri de peste 11 miliarde, a inregistrat o pierdere de 13 miliarde, probabil datorita cheltuielilor de amenajare a spatiilor de productie. Nici benzinariile nu au mers prea grozav, semnificativ fiind faptul ca Vaculisteanu SRL a marcat o pierdere de peste 3 miliarde lei, in pofida unui rulaj de peste 23 de miliarde.
Producatorii de alcool nu au intrat in topul celor 50
Cu totul ciudat este faptul ca producatorii de alcool nu se regasesc in topul celor mai profitabile societati cu toate ca patronii lor se afla, fara umbra de indoiala, in clasamentul celor mai prosperi oameni din judet. Aici explicatia este deja binecunoscuta, "alcoolistii" impartindu-se in doua categorii. Cei care produc cu acte in regula, nu si-au revenit inca de pe urma inversunatei cruciade duse de ex-ministrul de finante Remes care le-a pus taxe peste taxe pe cap. Cei carora nu le pasa de hirtii in mod natural nici nu inregistreaza profit contabil ci doar profit la buzunar deoarece e mult mai simplu sa vinzi rachiu la negru, fara acte. In acest fel, toata lumea e multumita, atit betivul care isi trage paharul usurat de accize si TVA cit si comerciantul care isi pastreaza profitul scutit de impozit dar mai ales producatorul de alcool care vede cum i se rotunjeste contul la banca sau salteaua de pe pat, dupa caz. (L.G.)