Iarna-i ca vara

Probabil ca in ultimele luni v-ati convins deja ca vremea a luat-o razna la modul cel mai serios: in loc de iarna avem primavara, in loc de primavara probabil ca vom avea iarna, in miez de vara ne-am trezit potopiti de gheata, iar ploaia cade numai daca se roaga cite un intreg sobor de preoti pentru ea. De inundatii, seceta ori furtuni devastatoare ne-am saturat, ca sa nu mai vorbim de pagubele de miliarde pe care le lasa in urma si pentru care nu mai are nici Guvernul bani sa le acopere.
Meteorologii se asteapta ca in viitor vremea sa ne faca din ce in ce mai multe "surprize" de acest gen, ba chiar si mai neplacute. De vreo douazeci de ani, de cind au observat ca vremea a inceput sa o ia razna, oamenii de stiinta au inceput sa caute explicatii si au descoperit lucruri deloc imbucuratoare.
"Vremea este intr-un usor, dar continuu, proces de incalzire, fapt ce poate afecta pe termen lung clima", ne lamureste Constantin Calutu, coordonatorul Statiei Meteo Botosani, care ne-a pus la dispozitie o serie de parametri meteorologici inregistrati la Botosani in ultimii zece ani din care reiese ca anomaliile climaterice s-au facut simtite si pe la noi: minus 1,4 grade in miezul lunii mai (1999) sau 25,6 grade C la inceputul lui noiembrie 1995. Practic, in loc sa isi friga primii mici la iarba verde, luna mai 1999 i-a prins pe botosaneni cu cojocul pe ei, iar in loc sa isi scoata la purtat paltoanele, in 1995 botosanenii au putut sa mearga in noiembrie la plaja. Ce sa mai vorbim de ploi si de ninsori, care ne-au ametit in astia zece ani cum au vrut ele. In mai si iulie 1991 a fost potop si s-au inregistrat primele inundatii de dupa anul 1970, celebru pentru inundatiile sale catastrofale. In martie, aprilie si septembrie 1993 ploile ne-au potopit din nou, de citeva ori mai abundent decit inregistreaza in mod normal meteorologii in lunile respective. In septembrie 1994 a plouat de 24 de ori mai putin decit in mod normal. ’96, ’97 si ’98 au fost ani bogati in preciptatii, ba poate chiar prea bogati, avind in vedere ca ploile au lasat de multe ori in urma inundatii si alunecari de teren. Anul 2000 a fost groaznic de secetos, agricultorii fiind cei mai afectati de dezastru. In plina seceta, luna iulie a anului in curs a adus, paradoxal, cele mai abundente precipitatii inregistrate in ultimii zece ani la Botosani. Dupa cum va amintiti, nu a fost vorba de ploi vioaie de vara ori de ploi mocanesti care nu au mai contenit cu zilele, ci de un puhoi de grindina care a devastat o treime din culturile judetului, ba vintul care a insotit piatra a mai smuls si citeva sute de acoperisuri de pe case si scoli. "Grindina de pe 8 iulie 2000 a fost cea mai mare calamitate inregistrata la Botosani vreodata, a avut un caracter distrugator prin dimensiunile bobului de gheata, prin intensitate si durata, care a fost de 25 de minute," explica Constantin Calutu.
Dupa cum v-am mai spus, astfel de anomalii au toate sansele sa se abata asupra Botosaniului din ce in ce mai des. Incalzirea planetei in ultima suta de ani se datoreaza acutizarii efectului de sera, care face ca scoarta pamintului sa semene cu o cultura ce se coace fortat sub folia de polietilena prin care trece soarele. "Folia de polietilena" a serei este stratul de ozon, "coaja" atmosferei care are rolul de a filtra cea mai mare parte din razele ultraviolete radiate de soare. In lipsa ozonului, scoarta terestra s-ar incalzi cu zeci, chiar sute de grade Celsius, adica viata nu ar fi posibila, cel putin asa cum o stim noi. Explozia industriala din ultima suta de ani a dus la cresterea consumului de energie, adica la cresterea cantitatilor de combustibililor fosili (petrol, gaze naturale, carbune, ba chiar si lemn) care trebuie arsi si prelucrati. Utilizarea abuziva a surselor de energie conventionale are drept efect aruncarea in atmosfera a unor cantitati de citeva zeci de ori mai mari de dioxid de de carbon, metan si oxizi de amoniu decit "dozele" normale. Toate aceste gaze au proprietatea ca inmagazineaza caldura, astfel ca atmosfera terestra a ajuns sa fie din ce in ce mai calda, iar fronturile de aer cald au ajuns sa bulverseze bunul mers al curentilor de aer si sa provoace dezastrele meteorologice pe care le cunoasteti din buletinele de stiri televizate sau din ziare. Practic, sub "folia" de ozon caldura a inceput sa se acumuleze, si la fel ca intr-o sera "cultura" a inceputa sa capete un ritm de dezvoltare anormal. Pe linga emisia crescinda de gaze nocive, efectul de sera a fost potentat de subtierea, ba chiar distrugerea pe portiuni intinse a stratului de ozon datorata experimentelor cosmice si emanatiilor de gaze nocive din industrie si agricultura. Atmosfera a ajuns sa primeasca din ce in ce mai multe ultraviolete, care sint inmagazinate de cantitatile din ce in ce mai mari de dioxid de carbon, metan si oxizi de amoniu din atmosfera, iar temperatura a crescut.
Efectul de sera a produs in ultima suta de ani cresterea temperaturii planetei cu aproape un grad, cresterea nivelului oceanului cu 10-20 de centimetri, cresterea precipitatiilor cu 1% si deplasarea fenomenelor meteorologice de tipul furtunilor, cicloanelor si tornedelor dinspre zonele tropicale si subtropicale incet-incet catre cele temperate. Daca omenirea nu va aborda in cel mai scurt timp o serie de politici ecologiste care sa vizeze reducerea emisiilor nocive in atmosfera peste o alta suta de ani efectele incalzirii atmosferei ar putea fi dezastruoase. Oamenii de stiinta estimeaza ca in 2100 daca nu se face nimic in zona reducerii efectului de sera, temperatura atmosferica ar putea creste in medie cu 2,88-11,34 grade Celsius, nivelul marii ar putea creste cu 70 de centimetri, evaporarea apei s-ar accelera, precipitatiile ar creste ca si cantitate, dar si ca spectaculozitate. Schimbarea climei ar putea duce la extinderea zonelor desertice, la reducerea suprafetelor impadurite, la distrugerea unor ecosisteme naturale, la disparitia multor specii de pasari, insecte si pesti, la inundarea unor zone de coasta, intr-un cuvint la un dezastru ecologic greu de stavilit tocmai pentru ca se petrece foarte repede.
Din 1990 incoace reprezentantii Natiunilor Unite au luat foarte in serios problema incalzirii accelerate a planetei si au fost semnate deja zece documente importante pentru umanitate care vizeaza schimbarea politicilor industriale in sensul reducerii emisiilor de gaze care sa accentueze efectul de sera. Partea proasta este ca deocamdata doar tarile dezvoltate isi pot permite sa o lase mai moale cu industrializarea si cu utilizarea surselor traditionale de energie (petrol, carbune, gaze naturale), tarile ca Romania avind de ales in a renunta complet la industrie ori la continuarea mentinerii in functiune a unei industrii total neecologice, de dragul cresterii economice si in detrimentul generatilor viitoare care vor avea de furca cu cataclismele meteorologice. (Dana Bejenaru)