Infractori cu ghiozdan in spate

Ascunse pina in 1989 in registrele fostei Militii, infractiunile savirsite de catre copii au inceput sa iasa la lumina in urma cu zece ani. Datele erau extrem de seci, totul rezumindu-se la simple cifre insiruite. 170 de minori au savirsit in decursul anului 1990 249 de infractiuni, 90 dintre autori avind virsta de sub 14 ani si atit. Cazurile au fost analizate si cercetate dar fiecare in parte si nu ca un tot unitar. In functie de gravitatea faptelor, unii dintre ei au fost internati in scolile de reeducare din subordinea Directiei Generale a Penitenciarelor, dar cei mai multi dintre ei s-au reintors in familii.
Dupa numai opt ani politistii contabilizau cifre inspaimintatoare. 715 minori care au comis peste 1.200 de infractiuni, 242 dintre acestia neavind nici macar buletin de identitate. Abia aceste cifre au dat de gindit autoritatilor care au incercat sa puna la punct un program de prevenire a infractionalitatii juvenile. Organizate de fel de fel de fundatii, actiunile s-au rezumat la doar doua trei intilniri cu reprezentanti ai copiilor si tiparirea unor fluturasi. Ceea ce a avut cit de cit un efect au fost vizitele facute de politisti in scoli. "Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, in primele trei luni ale acestui an infractionalitatea juvenila a cunoscut o scadere. Daca in 2000 erau inregistrati 221 de minori autori a 330 de infractiuni, anul acesta au fost inregistrati cu 58 de minori mai putin, dar care au savirsit cu opt fapte antisociale mai multe decit cei din anul precedent", se mentiona intr-un raport al IPJ Botosani.
Situatia este departe de a fi linistitoare pentru ca, daca ne intoarcem in timp cu zece ani se descopera ca cei 170 de infractori din intreg anul 1990 au savirsit in numai trei luni din acest an mult mai multe infractiuni. Iar ceea ce a fost trecut in dreptul lor intrece orice inchipuire, chiar si a unui puscarias obisnuit cu infractiunile – o ucidere din culpa, o vatamare corporala grava, doua tilharii, doua inselaciuni, 14 distrugeri, 196 de furturi si alte 37 de infractiuni. Fenomenul a atins cote alarmante, si nu este vorba de scaderea nivelului de trai si de asistenta sociala deficitara, cum au fost bifate in registrele de pina acum in dreptul cauzelor acestor infractiuni, ci mai mult deficientelor din mediul educational.
"Tentatiile lumii de azi sint mult mai multe. Au aparut fel de fel de produse, jocuri electronice, calculatoare, discoteci. Unele familii nu dispun de bani, drept pentru care copiii incearca sa-i obtina singuri. Tilharesc, buzunaresc si fura tot ce prind", declara mr. Cristian Silveanu, delegat din partea IPJ in combaterea infractionalitatii juvenile.
La inceputul acestei luni, obtinind un fond de peste 20.000 de Euro din partea Uniunii Europene, mai multe organizatii neguvernamentale au pus la punct un program comun cu circa 20 de institutii, organizatii si asociatii. Prof. Dorel Baitanciuc, seful Centrului de asistenta psihopedagogica de pe linga Casa Corpului Didactic Botosani, spune: "Este nevoie de infiintarea unui cabinet de psihologie in fiecare scoala pentru ca elevul sa poata avea cui se destainui. De multe ori, copiii considera ca nu pot vorbi unele probleme cu parintii, cu profesorii sau chiar cu politia. In acest fel, se poate ajunge direct la probleme care ii framinta si la cauzele dezvoltarii fenomenului infractional. Exista un act normativ care prevede aceste cabinete, dar din pacate, din lipsa de fonduri, ideea nu a fost pusa in practica de Ministerul Educatiei si Cercetarii", declara prof. Dorel Baitanciuc. Pe de alta parte, Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu IPJ Botosani, a demarat un alt program prin care se incearca determinarea copiilor care au savirsit infractiuni sa renunte la acest comportament. Cu anchete sociale intre amicii copilului, in familie, si mediul in care traieste acesta, autoritatile vor incerca sa gaseasca cauzele reale ale acestui fenomen. In ciuda acestor programe, autoritatile spun ca infractionalitatea juvenila nu va scadea in nici un fel daca familiile nu vor reveni la traditia educatiei sau daca profesorii nu isi vor lua in serios menirea de dascal. (S.G.)