Munca in folosul comunitatii, o pacaleala

Munca in folosul comunitatii este o prevedere legala care la Botosani exista in mare parte doar pe hirtie. Desi chiar prin denumire este o activitate care ar trebui sa ajute administratia locala, munca in folosul comunitatii se resimte foarte putin in viata orasului. Prima categorie de persoane care trebuie sa munceasca gratuit pentru primarie este cea a contravenientilor ale caror pedepse cu inchisoarea sint transformate in ore de lucru in folosul comunitatii. Desi in intreg anul 2001 aproximativ 500 de botosaneni au fost sanctionati cu o astfel de pedeapsa, la ora actuala nici macar un contravenient nu lucreaza in contul primariei, desi institutia are nevoie strigenta de personal pentru deszapezire si spargerea ghetii.
Nici jumatate nu vin la munca
In ultima jumatate de an primaria a receptionat o medie lunara de 25 mandate de executare a muncii in folosul comunitatii. Insa, din toate persoanele carora instanta le-a stabilit o astfel de pedeapsa, doar in jur de 35% ajung sa o si execute in perioada de timp stabilita de Judecatorie. Restul de 65% nu se prezinta la locul de munca repartizat de primarie sau merg doua-trei zile dupa care nu isi mai ispasesc orele de lucru la care au fost condamnati. "La doua-trei luni de zile de la emiterea mandatelor Judecatoria ne solicita sa comunicam daca persoanele sanctionate au efectuat sau nu orele de munca. In cazul celor care nu si-au executat pedeapsa, instanta le mai da un ultim termen pina la care sa efectueze aceste ore sau revoca hotarirea si decide ca respectivii sa faca ore de detentie", ne declara Valentina Bercea, referent in cadrul primariei care coordoneaza activitatea de aplicare a mandatelor. In unele cazuri, executarea muncii in folosul comunitatii a fost aminata si doi ani de zile, intrucit persoanele sanctionate contraventional sint si condamnate penal. Ele se afla in detentie si nu isi pot duce la indeplinire mandatul cu orele de munca. Mai mult decit atit, din putinii oameni care se prezinta la lucru, doar 5-10% presteaza o activitate care aduce efectiv foloase comunitatii.
Cei care vin isi bat joc de toata lumea
Toate mandatele cu ore de munca sint directionate spre serviciul de interventii edilitare al primariei, seful acestuia hotarind daca acestia vor presta in oras (la spatii verzi, salubrizare, deszapezire) sau la atelierul de la "Trei coline" (la sudat, taiat lemne, vopsit). Dintre contravenientii care ajung aici majoritatea isi presteaza insa serviciul in bataie de joc. Ei beau in timpul orelor de lucru, fura din uneltele primariei sau le "transforma" in sticle cu bauturi alcoolice, astfel incit primaria ajunge sa iasa chiar si in pierdere gestionind mandatele de munca in folosul comunitatii. Cu toate acestea, pina la urma ei sint pontati ca persoane ce si-au efectuat orele la care au fost condamnati. "Le mai pontez doua-trei ore in minus cind nu executa serviciul cum se cuvine si apoi trebuie sa vina doua-trei zile in plus ca sa termine pedeapsa. Nu prea avem insa mijloace de constringere asupra lor. Sint recalcitranti, ameninta angajatii si coordonatorilor nostri de echipa ajunge sa le fie frica. Sint si altii nerecalcitranti, dar care dau si ei cu sapa ca sa treaca ziua. Cred ca altfel ar munci daca ar avea un politist sau un gardian alaturi", afirma Constantin Pasparan, seful serviciului de interventii edilitare. Nu stim de ce Primaria nu colaboreaza cu politia in aceste cazuri, pentru ca pe linga faptul ca isi bat joc de munca, cei condamnati isi bat joc si de sistemul de justitie, valoarea coercitiva a pedepsei fiind nula, respectivii nefiind interesati in a se comporta corect in societate stiind ca nu vor executa vreodata pedeapsa cu munca in folosul comunitatii sau oricum o vor face in bascalie.
Ca de obicei, nu se poate face nimic
Data fiind aceasta situatie, desi teoretic ar trebui sa ii scada cheltuielile, intrucit cei care executa ore de munca in folosul comunitatii ar inlocui cheltuielile cu unii salariati, persoanele sanctionate de Judecatorie ajung chiar sa le creasca pe alocuri. "Categoric nu ii putem folosi intr-o activitate zilnica specializata de tipul salubrizarii sau deszapezirii orasului pentru ca exista riscul ca in zilele necesare sa nu avem nici un om la dispozitie si sa fim nevoiti sa angajam alti oameni. Nu putem renunta la o societate specializata pentru ca riscam sa nu avem cu cine sa facem treaba", ne spune primarul Florin Egner. In acest fel primaria a ajuns sa plateasca detinuti pentru spragerea ghetii, desi exista zeci de contravenienti care ar trebui sa isi ispaseasca pedepse in momentul de fata. Insa aici nu are dreptate primarul, nefiind vorba de inlocuirea Urban Serv cu cei care lucreaza in folosul comunitatii, ci doar ca acestia din urma sa suplineasca activitatea societatii mentionate cind aceasta nu face fata. Si dupa cum se vede pe strazi, Urban Serv iarna asta nu face fata absolut deloc.
De asemenea, afectata este si politia care depisteaza contravenientii si care se vede in situatia ca pedepsele care au fost date acestora sa fie executate mai mult pe hirtie. "Cred ca primaria ar trebui sa ne anunte imediat cind un contravenient nu se prezinta la lucru, pentru ca noi am sti ce masuri sa luam. Nu cred insa ca este vorba de rea vointa, ci de faptul ca la noi reglementarile legale au luat-o putin inaintea dezvoltarii societatii. In strainatate conteaza foarte mult rusinea efectuarii unor astfel de ore, insa la noi ce rusine poti sa ceri de la contravenienti care in majoritate sint niste boschetari", explica col.Costica Holca, comandantul Inspectoratului de Politie Judetean.
Nici pentru mincare nu se munceste
Si a doua mare categorie de persoane care lucreaza in folosul comunitatii, cea a beneficiarilor de ajutoare sociale, este in buna parte una doar teoretic in folosul orasului. Potrivit reglementarilor legale, in afara celorlalte conditii privitoare la venituri, beneficiarii ajutorului social de 166.000 lei/luna acordat de primarie trebuie sa execute lunar cinci zile de lucru in contul primariei. Anul trecut, dintr-un numar mediu de 200 de botosaneni care primeau acesti bani, aproximativ 55 refuzau sa munceasca pentru oras, desi astfel nu mai primeau cei 166.000 lei. De asemenea, cu toate ca legea prevede ca si persoanele care primesc masa de la cantina de ajutor social trebuie sa presteze ore de munca in folosul comunitatii, din cei 467 de beneficiari doar aproximativ 100 ajung sa munceasca la prasit sau la ingrijirea animalelor de la ferma primariei. Jumatate dintre cei 467 sint copii, o alta parte sint persoane cu handicap sau femei gravide si nu au voie sa presteze respectivele ore de munca, iar altii refuza efectiv sa munceasca si sint scosi de la masa. "Pur si simplu sint oameni care nu vor sa munceasca, o fac pe domnii", ne declara Melania Manolache, sef serviciu autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul primariei.
Ramine cum am stabilit
Anul trecut s-a ridicat dreptul de a beneficia de masa la cantina la 100 de persoane pentru ca au refuzat sa lucreze in folosul comunitatii. Totodata, s-au inregistrtat cazuri in care beneficiarii ajutoarelor isi permiteau sa plateasca alte persoane care sa le execute orele de lucru.
Munca in folosul comunitatii va capata o noua dimensiune odata cu plata venitului minim garantat. Botosanenii care vor primi acest ajutor din partea statului vor trebui sa presteze 72 ore lunar de lucru in contul primariei in domeniul agricol, al spatiilor verzi sau al salubrizarii. Daca insa vor lucra tot asa atit pedepsele cu munca in folosul comunitatii cit si venitul minim garantat vor fi acordate absolut degeaba. Sau va profita doar cel care va face pontajul care va mai primi un rachiu sa-i treaca prezenti pe cei care ar trebui sa munceasca si nu vor. (Viorel SURUGIU)