Caută 
4 MIN
Inaugurarea, la mijlocul saptaminii trecute, a noului sediu al Directiei Muncii si Protectiei Sociale Botosani a prilejuit, pe linga masa copioasa la care s-au infruptat marimile orasului, si publicarea unei interesante mape de lucru de catre oficialii DMPS. Cuprinzind cele mai recente date referitoare la numarul somerilor din judet, gradul de ocupare a fortei de munca la Botosani si altele asemenea, mapa reprezinta un util instrument de analiza a situatiei sociale actuale intr-unul din cele mai sarace judete ale tarii.
Dintr-un numar total de 461.106 locuitori, in judetul nostru numai 88.857 sint salariati, adica aproximativ 17,5%. Aceasta inseamna ca mai putin de un botosanean din cinci este angajat cu carte de munca. Este de presupus insa ca exista inca un numar mare, probabil de ordinul zecilor de mii, care au un loc de munca fara a fi angajati cu carte de munca. Altfel spus, lucreaza la negru sau cu conventie civila, fara a putea beneficia de vechime, contributie la fondul pentru ajutorul de somaj si alte asemenea drepturi prevazute de Codul Muncii. Interesant de mentionat este si faptul ca, dintre cei 88.857 de salariati botosaneni, nu mai putin de 48.190 provin din sectorul privat. Alti 8.126 sint angajati in societati comerciale mixte, 19.625 sint bugetari, in timp ce numai 12.916 botosaneni sint salariati in societati comerciale cu capital majoritar de stat. Analiza atenta a acestor cifre este de natura sa ne conduca spre o serie de concluzii interesante. Astfel, sare in ochi faptul ca aproape doua treimi din salariatii din judet lucreaza pentru firme private sau cu capital mixt, ceea ce demonstreaza ca, chiar si in acest capat de tara, afacerile merg bine doar "la patron", sectorul de stat fiind falimentar. Si asta in conditiile in care statisticile la care ne referim nu cuprind persoanele care lucreaza fara carte de munca, dar care obtin cistiguri tot din sectorul privat. Se poate spune asadar ca patronii, atit de invidiati, dar si huliti de majoritatea populatiei, sint cei care ofera locuri de munca si implicit "dau de mincare" majoritatii botosanenilor.
Faptul ca in prezent mai putin de 13.000 de locuitori muncesc in societati cu capital majoritar de stat este relevant in ceea ce priveste declinul inregistrat in ultimii opt ani de marea industrie a judetului. Pe de alta parte insa, este de presupus ca numarul somerilor botosaneni nu va mai spori intr-o masura alarmanta in anii urmatori pentru simplul fapt ca nu prea mai sint angajati care sa fie trimisi in somaj. Majoritatea societatilor "de stat" – care au furnizat in ultimii ani "materia prima" pentru indicatorul somaj – au atins nivelul minim de salariati cu care pot functiona, astfel incit, daca nu se va ajunge in situatia nedorita de a-si inchide definitiv portile, respectivii agenti economici, inclusiv cei privati, nu mai au pe cine disponibiliza. Toate societatile incearca penrtu a limita cheltuielile sa lucreze cu minim de personal.
Aceasta stare de fapt – exprimata in doua vorbe prin sintagma "mai rau de-atit nu se poate" – reiese si din topul national al somerilor, acolo unde judetul Botosani a urcat de pe ultimul loc, pe locul al cincilea din coada, in timp ce alte judete, mai putin afectate de somaj pina acum, au fost lovite din plin de valul de lichidari de intreprinderi din 1997. 27.338 de botosaneni beneficiaza de ajutor de somaj, alocatie de sprijin sau ajutor de integrare profesionala. Conform celor spuse de Cristian Bazic, directorul adjunct al DMPS Botosani, este de presupus ca mai exista alte citeva zeci de mii de botosaneni care nu mai beneficiaza de ajutor din partea statului, dar nici nu sint inregistrate ca atare in evidentele institutiei. Directia Muncii va initia in perioada urmatoare un program amplu la nivel judetean de identificare si luare in evidenta a tuturor celor care nu detin un loc de munca, fie ca beneficiaza sau nu de ajutor financiar de la stat, conform Legii nr.1/1991.
Trebuie remarcat de asemeni ca numarul pensionarilor de stat a crescut constant in fiecare an, de la 36.972 in 1991, la nu mai putin de 56.238, la sfirsitul anului trecut. Acest lucru atirna greu la capitolul sumelor cheltuite la nivelul intregului judet pentru asigurarea pensiilor lunare, bani care provin indirect din veniturile populatiei active. Altfel spus, fiecare salariat botosanean trebuie sa "tina in spate" un numar tot mai mare de alte persoane care nu lucreaza. Din totalul somerilor aflati in evidenta DMPS, majoritatea (aproape 40%) provin din rindul grupei de virsta sub 25 de ani. Tinerii sint asadar afectati in cea mai mare masura de lipsa locurilor de munca, fie ca sint absolventi de studii medii sau superioare. De asemeni, statisticile oferite de Directia Muncii scot in evidenta faptul ca doua treimi dintre someri sint barbati, intr-un judet in care mai mult de jumatate din locuitori sint femei. Una dintre explicatii pare a fi aceea ca ramurile economice cele mai afectate de tranzitia la economia de piata au fost cele din industria grea, cu personal preponderent masculin, in timp ce ramurile cu forta de munca feminina, de genul industriei textile, au suportat mai usor rigorile tranzitiei. Una peste alta, Botosaniul pare a fi atins, din punct de vedere social, pragul minim al saraciei. Important pentru acest moment este ce parte a paharului vrem s-o vedem. Cea goala, care ne arata saraci si lipsiti de perspective reale de redresare, sau cea plina, care pare a spune ca mai rau de atit nu se poate. (Dorin BEJENARU)
